Extras din curs
AFECTIUNILE APARATULUI DIGESTIV :definitie, etiologie, simptomatologie, investigatii,principii de tratament
AFECTIUNILE ESOFAGIENE
- ESOFAGITA CAUSTICA
- ESOFAGITA DE REFLUX
- HERNIA HIATALA
AFECTIUNI ALE STOMACULUI,-GASTRITA ACUTA
-GASTRITA CRONICA
-ULCERUL GASTRO-DUODENAL
ESOFAGITA CAUSTICA
Definitie -esofagita caustica este provocata de ingerarea unor substante caustice -acide(acid clorhidric,sulfuric,azotic) sau
- alcaline( soda caustica,potasa caustica,soda de rufe).
Alcalinele si anumite hidroxidul de sodiu,hidroxidul de potasiu sunt mai caustice, ptr mucoasa esofagiana decat acizii,avand o penetratie tisulara mai mare si mai rapida.
Aceste substante determina:
-necroza de lichefiere,
-inflamatie severa,
-saponificarea grasimelor,
- solubilizarea proteinelor din straturilor peretelui esofagian,
-tromboza vasculara
-si colonizarea bacteriana.
Causticile lichide sunt mai usor inghitite,determinand leziuni severe pe intreaga lungime esofagiana.
Patogenie si cauze
Ingestia de alcaline determina leziuni tisulare prin necroza de lichefiere,un proces ce implica saponificarea grasimilor si solubilizarea proteinelor.
-moartea celulelor rezulta prin emulsificare si ruperea membranei celulare.
-ionul hidroxid din substantele alcaline reactioneaza cu colagenul tisular si determina edemul lor.
-vasele mici de sange se vor tromboza si astfel va creste productia locala de caldura.
-injuria severa apare imediat de la ingestie alcalinelor,la cateva minute de la contact.
Tesuturile cele mai afectate sunt cele care iau primele contact cu substanta,straturile epiteliale scuamoase ale orofaringelui, hipofaringelui si esofagului.
Esofagul este organul cel mai frecvent implicat. Edemul tisular se dezvolta imediat,persista 48 h si poate progresa suficient de mult ptr a creea insuficienta respiratorie.
In timpul urmatoarelor 2-4 sapt,cicatricele formate initial se strang si remodeleaza producand stenoze si stricturi.
Arsurile superficiale determina stricturi in mai putin de 1% din cazuri,in timp ce cele profunde in 100%,chiar perforatia esofagiana.
Ingestia de acizi produce leziuni tisulare prin necroza de coagulare,cu desicarea si denaturarea proteinelor tesuturilor superficiale cu formarea de escara sau coagulum. Aceasta escara protejeaza tesuturile subiacente. Fata de ingestie de alcaline,stomacul este cel mai afectat organ in ingestia de acizi.
Expunerea intestnului subtire apare in 20% din cazuri. Varsaturile sunt induse de spamul piloric si antral. Escarele se desprind in 3-4 zile iar tesutul de granulatie modeleaza defectul. Perforatia se poate produce in timpul zilei 3-4. Obstructia gastrica se poate instala pe masura ce escara se contracta pe o perioada de 2-4 sapt. Complicatiile acute constau in perforatia gastrica si intestinala si hemoragia digestiva superioara.
Cauze -surse frecvente de substante acide:
-produse de curatare a toaletei,lichid de baterie auto
-produse de indepartare a ruginei,produse de curatare a metalului
-produse de indepartare a cimentului,produse cu clorat de zinc
Surse frecvente de substante alcaline:
-produse cu amoniac,produse de curatat haine
-produse de curatat piscine
-detergent de vase
-balsamuri de par,tablete de curatare
-ciment,inalbituri de rufe.
Semne si simptome
-pacientii care ingera substante caustice se pot prezenta in variate conditii clinice,de la asimptomatic la toxicitate franca cu perforatie viscerala.
Poate fi prezenta insuficienta respiratorie severa cu necesitatea traheostomiei de urgenta
Esofagita caustica includ:
-durere la nivelul cavitatii bucale, hematemeza
-imposibilitatea si refuzul de a inghitii
-dispneea sugereaza edem laringian sau lezarea epiglotei
-durere retrosternala sau epigastrica
-disfagia,greata si varsaturi salivare excesiva
-paloare si febra
Preview document
Conținut arhivă zip
- CURSUL NR 1 MEDICINA INTERNA ANUL II.docx
- CURSUL NR 2 MEDICINA INTERNA ANUL II.docx
- CURSUL NR III MEDICINA INTERNA ANUL II.docx
- CURSUL NR IV MEDICINA INTERNA ANUL II.docx
- CURSUL NR V MEDICINA INTERNA ANUL II.docx
- CURSUL NR VI MEDICINA INTERNA ANUL II.docx
- CURSUL NR VII MEDICINA INTERNA ANUL II.docx