Extras din curs
Meningitele acute→ inflamaţii ale membranelor care învelesc axul cerebrospinal.
• determinate de diferiţi agenţi etiologici;
• caracterizate clinic prin: febră, algii şi
contractură musculară, iar biologic prin
modificări cito-chimice ale lichidului
cefalorahidian (l.c.r.).
Etiologia meningitelor bacteriene este diferită în funcţii de vârste, zone geografice şi terenul pe care evoluează.
Etiologia meningitelor purulente funcţie de vârstă
PATOGENIE
• Se precizează:
- momentul afectării meningelui;
- implicarea directă a agentului
etiologic sau a toxinelor
acestuia ;
- contactul meningelui cu un focar
infecţios parameningean.
Există:
a) Meningita primară → expresia clinică a localizării meningiene a unui
agent infecţios;
b) Meningita secundară → afectarea meningelui în cursul evoluţiei unei
boli infecţioase (meningita din sepsis, din
febra tifoidă, din leptospiroză);
c) Meningita nosocomială → apare după rahianestezie, puncţie
rahidiană
sau după intervenţii neurochirurgicale
(cu stafilococ sau bacil piocianic)
d) Meningita recurenţială→ se manifestă la persoane ce prezintă defecte
anatomice sau leziuni ale axului cerebro-
spinal ce favorizează infecţii repetate.
e) Reacţia meningiană → reprezintă o afectare meningiană în absenţa sindromului
meningean, cu pleiocitoza moderată 10-15elemente/mm3,
uşoară creştere a albuminorahiei şi absenţa germenului în
lichidul cefalorahidian.
f) Meningita „simpatică” → se realizează prin contactul meningelui cu un focar
infecţios sinusal, otomastoidian şi faţă de care
meningele reacţionea printr-o reacţie meningiană, fie
printr-o meningită supurativă localizată prin
însămânţare cu germeni piogeni.
g) Meningism → reprezintă prezenţa sindromului clinic de contractură
meningiană (cefalee intensă, vărsături, redoarea cefii),
însă cu l.c.r. normal.
Conținut arhivă zip
- Meningitele.ppt