Microbiologie - Virologie, Imunologie

Microbiologie, Virologie, Imunologie

Întroducere în microbiologie.

Metodele microbiologice de diagnostic.

Clasificarea şi nomenclatura microorganismelor.

Morfologia bacteriilor.

Microbiologie (mikros bios logos – mic, viu, studiu). Microbiologia studiază microorganismele şi activităţile lor.

Microorganisme / microbi – organisme microscopice, cu dimensiuni de ordinul µm (10-6 m) sau nm (10-9 m).

Mi/o reunesc bacteriile şi alte tipuri de organisme: alge, ciuperci microscopice (fungi, micete), protozoare, virusuri şi agenti subvirali, de ex. prioni.

Termenul “microb” a fost utilizat în 1878 de chirurgul francez Charles-Emmanuel Sedillot.

LUMEA MICROBIANĂ

Vârsta (3,5 mlrd ani!!!)

Abundenţa şi diversitatea

60% din biomasă;

apă, aer, sol - scoarţa terestră la 15 km!, surse termale la 100 grade;

4000 specii descrise – mai puţin de 1% din apr. 106 specii necultivabile în laborator)

Informaţia genetică

genomul Pseudomonas aeruginosa 5000 gene,

diversitate genetică superioară eucariotelor, schimb de material genetic important

Sisteme eficiente de percepere a lumii, comunicare şi adaptare la condiţii variate ale mediului

Microbiologia studiază forma, structura, nutriţia, metabolismul, creşterea şi multiplicarea mi/o (pentru a le identifica) şi urmăreşte relaţiile lor cu organismele-gazdă şi cu mediul ambiant.

DE CE STUDIEM MICROORGANISMELE?

Studiul mi/o patogene şi oportuniste

– Prevenirea şi controlul maladiilor infecţioase

Studiul mi/o utile, inofensive

Producerea antibioticelor

Obţinerea medicamentelor (streptokinaza, insulina), vaccinurilor, etc prin tehnologii de ADN recombinant

Producerea alimentelor: unt, brânză, caşcaval, chefir, yaurt, oţet, alcool, cacao, cafea, etc.

Rol de “insecticide” biologice

Fabricarea plasticului biodegradabil

Descompunerea deşeurilor şi metanului

Extragerea metalelor din minerale

Asigurarea rolului major în ciclurile geochimice, etc