Migrena

Reprezentând aproximativ 10% din totalul cefaleelor, migrena se întâlneste în populatia generala cu o frecventa cuprinsa între 4-6 % la barbati si între 13-17 % la femei.

Termenul de “migrena” deriva din termenul francez de “migraine” aparut în secolul al XVIII-lea din prelucrarea vechii denumiri date de Galien: “hemicrania” (“hemigranea”).

Definitie: “cefalee periodica având caracter familial, cu topografie frecvent unilaterala, pulsatila, care debuteaza în copilarie, adolescenta sau la adultul tânar, diminuând ca frecventa odata cu înaintarea în vârsta, asociata cu fenomene oculare si disautonomice”[Adams V., 1997].

Clasificare

Societatea Internationala pentru studiul Cefaleei clasifica migrena în urmatoarele forme:

1. Migrena fara aura

2. Migrena cu aura

Migrena cu aura tipica

Migrena cu aura prelungita

Migrena hemiplegica familiala

Migrena bazilara

Migrena cu aura migrenoasa fara cefalalgie

Migrena cu aura brusca

3. Migrena oftalmoplegica

4. Migrena retiniana

5. Complicatii ale migrenei

6. Boala migrenoasa

7. Sindroame cefalalgice periodice ale copilariei

Forme clinice

Migrena fara aura

Denumita si migrena comuna, aceasta forma reprezinta aproximativ 80% din migrene. Clinic se caracterizeaza prin episoade de cefalee (fara cauza organica demonstrabila) cu instalare brusca si topografie frecvent unilaterala, fronto-parietala, profunda, având caracter continuu cu exacerbari paroxistice pulsatile. Poate fi precedata de semne prodromale (irascibilitate/euforie, astenie, anorexie, tulburari de tranzit, congestie conjunctivala sau nazala) si este însotita de fotofobie, greturi, varsaturi. Are o durata cuprinsa între 4 si 72 de ore, se termina in lisis, dupa 12 - 36 de ore, frecvent dupa un somn profund. Declansanta de stres, emotii, menstruatie, alcool, ciocolata, caldura, zgomot, privare de somn, efort fizic, prezinta evolutie recurenta si relativ stereotipa: debut la pubertate, agravare în timpul vietii active si atenuare progresiva în jurul menopauzei.

Migrena cu aura

Denumita si migrena clasica (oftalmica, hemiplegica, acompaniata) se întâlneste cu o frecventa mai mica decât forma precedenta aproximativ (28% din migrenosi). Simptomatologia clinica este reprezentata de crize cefalalgice ce îndeplinesc conditiile enuntate anterior si care asociaza o simptomatologie neurologica focala premergatoare, instalata progresiv "în pata de ulei" într-un interval mai mare de 4 minute. Criza are o durata maxima de o ora si este total reversibila .

Simptomatologia neurologica asociata este polimorfa, definind subtipurile acestei forme:

I. Migrena cu aura tipica (oftalmica, hemiparetica, hemiparestezica, afazica, acompaniata)

Aura respecta criteriile enuntate anterior si poate îmbraca aspecte de :

scotoame scintilante(„scântei”), tulburari de hemicâmp vizual homolaterale, deficit motor al membrelor, unilateral, parestezii într-un hemicorp, tulburari de limbaj de tip afazic sau disfazic.

II. Migrena cu aura prelungita (hemiplegica, complicata)

Este definita de persistenta simptomatologiei neurologice a aurei mai mult de 60 de minute, dar nu mai mult de 7 zile. Hemiplegia reprezinta tipul de aura cel mai frecvent întâlnit în aceasta forma.

III. Migrena hemiplegica familiala

Forma clinica rar întâlnita, se caracterizeaza prin prezenta unei aure de tip hemiparetic ce este relevata si la unele rude de gradul I ale pacientului.

IV. Migrena bazilara

Este o forma de migrena cu aura, determinata de suferinta trunchiului cerebral si a lobului occipital, întâlnita frecvent la adultul tânar, fiind o cefaleea cu localizare frecvent posterioara, intensa, greu de suportat, simptomatologia neurologica îmbracând aspecte variate: scotoame scintilante, scaderea acuitatii vizuale bilateral cu sau fara halucinatii vizuale elementare, ataxie, diplopie, hipoacuzie / acufene, vertije, pareze / parestezii bilaterale, tulburari de comportament (apatie, akinezie), tulburari ale ritmului somn - veghe, scurte pierderi de constienta.