Neurologie

Curs
8.5/10 (13 voturi)
Domeniu: Medicină
Conține 28 fișiere: doc
Pagini : 153 în total
Cuvinte : 55665
Mărime: 349.27KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Curs 1 Neurologie

- Motilitatea -I) Motilitatea voluntara (activa):

A. Statiunea (ortostatiunea): integrare armonioasa între sistemele motilitatii voluntare, sistemele de coordonare si echilibru, sistemele de reglare extrapiramidale, sistemul reticulat, sistemul cerebelos, sistemele medulare, sistemele proprioceptive de reglare a tonusului muscular.

Examinare: proba Romberg (daca statiunea e posibila). Pozitiva în:

- leziuni vestibulare –>dezechilibrare dupa câteva secunde

- leziuni proprioceptive –> dezechilibrare imediata

- în leziuni cerebeloase, semnul pseudo - Romberg (dezechilibrul nu apare la închiderea ochilor ci la micsorarea bazei de sustinere)

- scaderea fortei musculare

- tulburari ale coordonarii agonisti/antagonisti

- tulburari mari de sensibilitate

- diskinezii cu miscari ample si bruste

B. Mers, salt uniped, fuga: acte motorii complexe, necesitând integrarea functiilor sistemului piramidal, extrapiramidal, cerebelos, vestibular, a aferentelor proprioceptive si a sistemului muscular.

Mers, de urmarit:

- marimea bazei de sustinere

- amplitudinea flexiei si extensiei m.i.

- miscarile pendulare asociate ale m.s.

- marimea pasului, modul aplicarii si desprinderii plantei (de) pe sol

- directia

- raportul dintre trunchi si membre si dintre cap si trunchi

- oprirea si întoarcerea din mers

Tipuri particulare de mers:

1. Cosit: sdr. piramidal în faza spastica (sechelara); datorat spasmului cu predominanta pe extensori la nivelul m.i., care nu mai permite flexia gambei (inertiala, nu activa), ceea ce se compenseaza printr-o miscare de circumductie a membrului afectat.

2. Stepat: paralizia nervului sciatic politeu extern; cu imposibilitatea flexiei dorsale a piciorului si aplicarea plantei pe sol începând cu vârful. Poate exista si o înclinare compensatorie a bazinului de aceeasi parte.

3. Pendulant: sdr. bipiramidale (leziuni pe ambele emisfere); cu doua cârje, alternând sprijinul pe acestea cu sprijinul pe m.i.;spasticitate accentuata

4. Digitigrad: contracturi accentuate la nivelul m.i.; bolnavul nu poate calca decât pe vârfuri.

5. Cerebelos (ebrios): leziuni cerebeloase; cu baza larga de sustinere, m.s. departate de corp, cu tendinta de deviere în toate directiile.

6. Dansant: în coree; miscari total aberante ale capului, membrelor, trunchiului.

7. Leganat (de rata): distrofii musculare progresive; datorat atrofiilor musculaturii centurii pelviene, cu înclinarea trunchiului de partea opusa la fiecare pas.

8. Din hemiplegia isterica (boala fara substrat organic): piciorul “paralizat” e avansat în extensie, pe linie dreapta (nu circular).

9. Talonat->stari cu tulburari mari de sensibilitate profunda;pacientul ridica dezordonat picioarele azvârlindu-le înainte,calca pe calcâi

Se mai examineaza: întoarcerea brusca, urcare- coborâre pe scari, mers pe vârfuri, pe calcâie, lasarea pe vine, etc.

C. Miscari segmentare: ar trebui comandate toate miscarile fiziologice din toate articulatiile, ceea ce ar dura foarte mult, deci se face un examen tintit. Se urmaresc:

- amplitudine

- viteza

- mod de executie

- simetrie (!) dreapta-stânga

D. Forta musculara: examinatorul se opune miscarilor comandate bolnavului. Examinare comparativa, simetric. Pentru flexorii degetelor mâinii se poate face o cuantificare cu dinamometre. Exista o scala de gradare a intensitatii deficitului de forta musculara:

0 – deficit total (fara contractie)

1 – contractie fara deplasarea segmentului

2 – deplasare numai în plan orizontal

3 – deplasare posibila si pe verticala (învinge gravitatia)

4 – posibilitatea unei contractii împotriva rezistentei examinatorului

5 – forta musculara normala

Deficitul:

a) paralizie (plegie) –> deficit total, nu se poate face nici o miscare cu grupul muscular afectat.

b) pareza –> deficit partial, cu diminuarea în grade diferite a fortei de contractie

Probe de pareza:

M.i.:

1. Barré: pacient în decubit ventral; se flecteaza gambele la 50-60 de grade fata de orizontala, iar pacientul încearca sa pastreze pozitia; gamba de partea deficitara tinde sa cada.

-leziune periferica->gamba cade continuu (nu exista sensibilitate proprioceptiva)

-leziune piramidala->gamba oscileaza si cade treptat

2. Mingazzini: pacient în decubit dorsal; coapsele si gambele flectate la 90 de grade, m.i. departate la 5-10 cm; gamba de partea deficitara cade.

3. Grasset: pacient în decubit dorsal; coapsele flectate 45-60 de grade, gambele în extensie, m.i. departate; membrul de partea afectata cade.

4. Vasilescu: pacient în decubit dorsal; flectarea rapida a coapselor si gambelor, fara alipirea picioarelor si fara desprinderea cacâielor de pe pat. M.i. cu deficit ramâne în urma.

M.s.:

Proba bratelor întinse (Barré-Rohmer): ridicarea la orizontala a bratelor în extensie, pâna la nivelul umerilor, cu mâinile în supinatie; bratul cu deficit cade si/sau face pronatia mâinii.

Altele: mers pe vârfuri, pe calcâie, salt uniped, genuflexiuni.

Preview document

Neurologie - Pagina 1
Neurologie - Pagina 2
Neurologie - Pagina 3
Neurologie - Pagina 4
Neurologie - Pagina 5
Neurologie - Pagina 6
Neurologie - Pagina 7
Neurologie - Pagina 8
Neurologie - Pagina 9
Neurologie - Pagina 10
Neurologie - Pagina 11
Neurologie - Pagina 12
Neurologie - Pagina 13
Neurologie - Pagina 14
Neurologie - Pagina 15
Neurologie - Pagina 16
Neurologie - Pagina 17
Neurologie - Pagina 18
Neurologie - Pagina 19
Neurologie - Pagina 20
Neurologie - Pagina 21
Neurologie - Pagina 22
Neurologie - Pagina 23
Neurologie - Pagina 24
Neurologie - Pagina 25
Neurologie - Pagina 26
Neurologie - Pagina 27
Neurologie - Pagina 28
Neurologie - Pagina 29
Neurologie - Pagina 30
Neurologie - Pagina 31
Neurologie - Pagina 32
Neurologie - Pagina 33
Neurologie - Pagina 34
Neurologie - Pagina 35
Neurologie - Pagina 36
Neurologie - Pagina 37
Neurologie - Pagina 38
Neurologie - Pagina 39
Neurologie - Pagina 40
Neurologie - Pagina 41
Neurologie - Pagina 42
Neurologie - Pagina 43
Neurologie - Pagina 44
Neurologie - Pagina 45
Neurologie - Pagina 46
Neurologie - Pagina 47
Neurologie - Pagina 48
Neurologie - Pagina 49
Neurologie - Pagina 50
Neurologie - Pagina 51
Neurologie - Pagina 52
Neurologie - Pagina 53
Neurologie - Pagina 54
Neurologie - Pagina 55
Neurologie - Pagina 56
Neurologie - Pagina 57
Neurologie - Pagina 58
Neurologie - Pagina 59
Neurologie - Pagina 60
Neurologie - Pagina 61
Neurologie - Pagina 62
Neurologie - Pagina 63
Neurologie - Pagina 64
Neurologie - Pagina 65
Neurologie - Pagina 66
Neurologie - Pagina 67
Neurologie - Pagina 68
Neurologie - Pagina 69
Neurologie - Pagina 70
Neurologie - Pagina 71
Neurologie - Pagina 72
Neurologie - Pagina 73
Neurologie - Pagina 74
Neurologie - Pagina 75
Neurologie - Pagina 76
Neurologie - Pagina 77
Neurologie - Pagina 78
Neurologie - Pagina 79
Neurologie - Pagina 80
Neurologie - Pagina 81
Neurologie - Pagina 82
Neurologie - Pagina 83
Neurologie - Pagina 84
Neurologie - Pagina 85
Neurologie - Pagina 86
Neurologie - Pagina 87
Neurologie - Pagina 88
Neurologie - Pagina 89
Neurologie - Pagina 90
Neurologie - Pagina 91
Neurologie - Pagina 92
Neurologie - Pagina 93
Neurologie - Pagina 94
Neurologie - Pagina 95
Neurologie - Pagina 96
Neurologie - Pagina 97
Neurologie - Pagina 98
Neurologie - Pagina 99
Neurologie - Pagina 100
Neurologie - Pagina 101
Neurologie - Pagina 102
Neurologie - Pagina 103
Neurologie - Pagina 104
Neurologie - Pagina 105
Neurologie - Pagina 106
Neurologie - Pagina 107
Neurologie - Pagina 108
Neurologie - Pagina 109
Neurologie - Pagina 110
Neurologie - Pagina 111
Neurologie - Pagina 112
Neurologie - Pagina 113
Neurologie - Pagina 114
Neurologie - Pagina 115
Neurologie - Pagina 116
Neurologie - Pagina 117
Neurologie - Pagina 118
Neurologie - Pagina 119
Neurologie - Pagina 120
Neurologie - Pagina 121
Neurologie - Pagina 122
Neurologie - Pagina 123
Neurologie - Pagina 124
Neurologie - Pagina 125
Neurologie - Pagina 126
Neurologie - Pagina 127
Neurologie - Pagina 128
Neurologie - Pagina 129
Neurologie - Pagina 130
Neurologie - Pagina 131
Neurologie - Pagina 132
Neurologie - Pagina 133
Neurologie - Pagina 134
Neurologie - Pagina 135
Neurologie - Pagina 136
Neurologie - Pagina 137
Neurologie - Pagina 138
Neurologie - Pagina 139
Neurologie - Pagina 140
Neurologie - Pagina 141
Neurologie - Pagina 142
Neurologie - Pagina 143
Neurologie - Pagina 144
Neurologie - Pagina 145
Neurologie - Pagina 146
Neurologie - Pagina 147
Neurologie - Pagina 148
Neurologie - Pagina 149
Neurologie - Pagina 150
Neurologie - Pagina 151
Neurologie - Pagina 152
Neurologie - Pagina 153

Conținut arhivă zip

  • Neurologie
    • Neuro 01.doc
    • Neuro 02.doc
    • Neuro 03.doc
    • Neuro 04.doc
    • Neuro 05.doc
    • Neuro 06.doc
    • Neuro 07.doc
    • Neuro 08.doc
    • Neuro 09.doc
    • Neuro 10.doc
    • Neuro 11.doc
    • Neuro 12.doc
    • Neuro 13.doc
    • Neuro 14.doc
    • Neuro 15.doc
    • Neuro 16.doc
    • Neuro 17.doc
    • Neurochir 1.doc
    • Neurochir 2.doc
    • Neurochir 3.doc
    • Neuroinfant 1.doc
    • Neuroinfant 2.doc
    • Neuroinfant 3.doc
    • Neuroinfant 4.doc
    • Neuroinfant 5.doc
    • Neuroinfant 6.doc
    • Neuroinfant 7.doc
    • Neuroinfant 8.doc

Alții au mai descărcat și

Îngrijirea pacientului cu hernie de disc lombară

INTRODUCERE Lombalgia şi sciatica reprezintă unele din cele mai des întâlnite şi înregistrate patologii în istoricul medicinii. Primele relatări...

Scleroză multiplă

Creierul, maduva spinarii si nervii optici sunt conectate intre ele prin nervi si fibre nervoase. Un invelis proteic numit teaca de mielina...

Hipertensiunea arterială

Principalele tipuri de vase de sange sunt:arterele,arteriolele,capilarele,venele si venulele. Arterele transporta sangele oxigenat de la inima...

Kinetoterapie în AVC

Mijloacele terapeutice utilizate pentru recuperarea unui pacient cu AVC: 1. Kinetoterapia, principala componentă a programului de recuperare în...

Kinetologie

CONTRACTIA IZOMETRICA: se produce cand muschiul lucreaza contra unei rezistente egale cu forta sa maxima sau cand se incearca deplasarea unei...

Tratamentul kinetoterapeutic la pacienții cu hipertensiune arterială

Introducere Hipertensiunea arterială( HTA) reprezintă o creștere a valorilor tensiunii arteriale peste limita normală bazată pe media intre cel...

Sociologie Medicală

Aparitia sociologiei. Obiectul si problematica sociologiei. August Comte este creditat drept inventatorul termenului de sociologie, el folosind...

Chirurgie

Este o inflamatie (acuta sau cronica a apendicelui vermicular. Acesta din urma, ca entitate anatomica, apare deabea în secolul XVI în lucrarile lui...

Te-ar putea interesa și

Afecțiunile Neurologice și Implicațiile Lor asupra Sănătății Orale la Pacienții Vârstnici

Odată cu înaintarea în vârstă numărul persoanelor care dezvoltă Alzheimer sau alte deficienţe neurologice creşte. Managmentul acesor pacienţi...

Boli Neurologice Asociate cu Abuzul de Alcool

Introducere În limbajul medical, bolile neurologice asociate consumului de alcool reprezintă un cumul de afecțiuni medicale cauzate de consumul...

Comele neurologice

Coma = suferinta grava a creierului, caracterizata prin pierderea de lunga durata a starii de constienta si alterarea pana la pierderea totala a...

Subiecte Rezolvate Neurologie

1.Semnele clinice neurologice in s n.motor central. a)Deficit motor – întins, caracteristic în ce priveşte topografia, paralizia putâd fi totală...

Epidemiologia bolilor cu evoluție nervoasă la suine - Examenul neurologic la suine

Boala lui Aujeszky Este o viroză, sporadico-edemică, ce afectează mai multe specii de animale domestice și sălbatice, cu evoluție...

Întrebări și răspunsuri - neurologie

1. Explicati termenii: • diplegia = • mioclonii = • hipertonie = • retentie urinara = • dizartrie = • hiperreflexie = • bradicardie =...

Studiu de caz Neurologie

Interviu (culegerea datelor): − Numele și prenumele: N.O; − Vârsta: 57 ani; − Starea civilă: căsătorit; − Copii: 2; − Profesia: electrician;...

Ortezarea în afecțiunile neurologice

Afectiunile neurologice in care se folosesc orteze sunt multiple: -Leziunea de neuron motor central -Leziunea de neuron motor periferic...

Ai nevoie de altceva?