Neurologie

- Sindromul frontal –

Date anatomo-functionale:

- Aria motorie propriu-zisa: circumvolutia frontala ascendenta, aria Brodman 4 si o parte din aria 6

- Grupul ariilor premotorii (prefrontale): restul ariei Brodman 6, ariile 8, 9, 10, 11, 12, 13, 44, 45.

- Leziunile pot interesa întreg lobul frontal sau pot fi parcelare, caz în care intereseaza mai ales aria motorie propriu-zisa, dar si izolat ariile premotorii

Manifestari clinice, functie de sediul lezional:

I) Sdr. de arie motorie propriu-zisa:

A) Crize convulsive:->rezultatul lezarii sau iritarii populatiei neuronale a unei zone motorii propriu-zise

1. crize focale rolandice sau crize de epilepsie jacksoniene: localizate pe un teritoriu muscular, cu posibilitatea generalizarii

2. crize generalizate

B) Deficit motor (pareze/paralizii):

- daca leziunea intereseaza exclusiv aria 4->hemiplegie corticala flasca

- interesarea ariei 6->contractura piramidala

- frecvent simptomele de iritatie si de deficit apar simultan->pe un fond paretic se declanseaza crize convulsive jacksoniene

C) Tulburari psihice: mult mai putin evidente decât în sdr.de arie premotorie

II) Sdr. de arie premotorie (sdr.prefrontal):

A) Tulburari de reflexe: apar reflexele patologice frontale.

- reflexul de apucare (“grasping reflex”)

- reflexul de apucare fortata

- reflexul de apucare al piciorului

- reflexul de urmarire al mâinii (“groping reflex”)

- reflexul de urmarire al piciorului

- reflexul de apucare orala

- reflexul de urmarire al capului,gurii,buzelor si limbii

B) Tulburari de coordonare: apar tulburari de echilibru, ca urmare a coordonarii deficitare a miscarilor trunchiului, dar fara dismetrie (care caracterizeaza tulburarile de coordonare segmentara). Dezechilibrarea consta mai ales în lateropulsiune de partea leziunii si retropulsiune ce apar la statiune si în timpul mersului

C) Crizele adversive oculocefalogire: miscari conjugate ale capului si globilor oculari orientate spre partea opusa emisferului lezat. Denota în mod specific lezarea ariei 8.

D) Tulburari psihice: sunt foarte complexe, caracteristice, realizând moria: un complex în care predomina tulburarile de afectivitate si comportament; bolnavul moriatic este euforic, hipomaniacal, tinde sa faca glume proaste, este lipsit de simt autocritic, dezinhibat, toate acestea fiind într-un contrast evident cu starea grava a fizicului (deficit motor);alte tulburari constau în:

- apatie->lipsa de initiativa si spontaneitate

- tulburari de memorie si atentie

-manifestari confuzive

E) Tulburari afazice si apraxice

F) Tulburari vegetative (vasomotorii, digestive,pilomotorii,sudorale,pupilare,sfincteriene etc.)

- Sindromul parietal –

Date anatomo-functionale:

- Zona postcentrala somatosenzitiva: ariile 3, 1, 2, constituie capatul cortical al analizatorului senzitiv. Situata în regiunea parietala ascendenta; la nivelul proiectiei fetei exista si o importanta zona pentru proiectia gustului.

- Zonele 40, 39 din emisferul nedominant au importanta în reprezentarea schemei corporale. În emisferul dominant, aceleasi zone au rol în mentinerea praxiei si în functia senzoriala a vorbirii (întelegerea vorbirii).

Manifestari clinice:

I) Tulburari de sensibilitate:

- au caracter cortical: hemihipo(an)estezie heterolaterala, cu predominanta pentru sensibilitatea profunda, cu pierderea simtului atitudinilor, a topognoziei, alterarea discriminarii tactile si inatentie tactila.

- Leziunile iritative ale ariilor 3, 1, 2 determina crize epileptice jacksoniene senzitive, localizate la membrele de partea opusa leziunii,corespunzator topografiei ariei interesate (parestezii, senzatii de arsura etc.). Au caracter paroxistic (dureaza de la câteva secunde la câteva minute).

II) Tulburari de motilitate: nu apare pareza/paralizie. Mai ales sub forma ataxiei, secundara tulburarilor de sensibilitate profunda, apraxiei sau tulburarilor de perceptie a schemei corporale.

III) Tulburari trofice: atrofii musculare heterolateral + tulburari de sensibilitate + tulburari vegetative

IV) Tulburari ale perceptiei schemei corporale:

- asomatognozie->nerecunoasterea unei parti a corpului

- auto-topo-agnozie->imposibilitatea de a indica o anumita parte a corpului

- anosognozie->nerecunoasterea existentei unui deficit

- anosodiaforie->negarea existentei segmentului de corp bolnav

V) Apraxia: se defineste prin tulburari ale activitatii gestuale în absenta oricaror tulburari paretice, ataxice, extrapiramidale sau psihice (e.g. apraxia mersului, îmbracatului, scrisului etc.)

VI) Tulburari de limbaj: incluse în afazia senzoriala de tip Wernicke (nu este motorie, de tip Broca, v. capitolul “Limbajul”).

VII) Tulburari oculomotorii: apar în leziunile emisferului drept, si constau în limitarea miscarilor voluntare ale globilor oculari spre stânga.

VIII) Hemianopsia omonima laterala, stânga sau dreapta, functie de sediul leziunii. Apare prin interesarea fibrelor Gratiolet, care trec pe fata ventrala a lobilor parietali.