Neurologie

Curs
8.9/10 (13 voturi)
Domeniu: Medicină
Conține 17 fișiere: doc
Pagini : 111 în total
Cuvinte : 41675
Mărime: 259.21KB (arhivat)
Cost: Gratis
Cursurile 1 - 17

Extras din document

- Sindromul frontal –

Date anatomo-functionale:

- Aria motorie propriu-zisa: circumvolutia frontala ascendenta, aria Brodman 4 si o parte din aria 6

- Grupul ariilor premotorii (prefrontale): restul ariei Brodman 6, ariile 8, 9, 10, 11, 12, 13, 44, 45.

- Leziunile pot interesa întreg lobul frontal sau pot fi parcelare, caz în care intereseaza mai ales aria motorie propriu-zisa, dar si izolat ariile premotorii

Manifestari clinice, functie de sediul lezional:

I) Sdr. de arie motorie propriu-zisa:

A) Crize convulsive:->rezultatul lezarii sau iritarii populatiei neuronale a unei zone motorii propriu-zise

1. crize focale rolandice sau crize de epilepsie jacksoniene: localizate pe un teritoriu muscular, cu posibilitatea generalizarii

2. crize generalizate

B) Deficit motor (pareze/paralizii):

- daca leziunea intereseaza exclusiv aria 4->hemiplegie corticala flasca

- interesarea ariei 6->contractura piramidala

- frecvent simptomele de iritatie si de deficit apar simultan->pe un fond paretic se declanseaza crize convulsive jacksoniene

C) Tulburari psihice: mult mai putin evidente decât în sdr.de arie premotorie

II) Sdr. de arie premotorie (sdr.prefrontal):

A) Tulburari de reflexe: apar reflexele patologice frontale.

- reflexul de apucare (“grasping reflex”)

- reflexul de apucare fortata

- reflexul de apucare al piciorului

- reflexul de urmarire al mâinii (“groping reflex”)

- reflexul de urmarire al piciorului

- reflexul de apucare orala

- reflexul de urmarire al capului,gurii,buzelor si limbii

B) Tulburari de coordonare: apar tulburari de echilibru, ca urmare a coordonarii deficitare a miscarilor trunchiului, dar fara dismetrie (care caracterizeaza tulburarile de coordonare segmentara). Dezechilibrarea consta mai ales în lateropulsiune de partea leziunii si retropulsiune ce apar la statiune si în timpul mersului

C) Crizele adversive oculocefalogire: miscari conjugate ale capului si globilor oculari orientate spre partea opusa emisferului lezat. Denota în mod specific lezarea ariei 8.

D) Tulburari psihice: sunt foarte complexe, caracteristice, realizând moria: un complex în care predomina tulburarile de afectivitate si comportament; bolnavul moriatic este euforic, hipomaniacal, tinde sa faca glume proaste, este lipsit de simt autocritic, dezinhibat, toate acestea fiind într-un contrast evident cu starea grava a fizicului (deficit motor);alte tulburari constau în:

- apatie->lipsa de initiativa si spontaneitate

- tulburari de memorie si atentie

-manifestari confuzive

E) Tulburari afazice si apraxice

F) Tulburari vegetative (vasomotorii, digestive,pilomotorii,sudorale,pupilare,sfincteriene etc.)

- Sindromul parietal –

Date anatomo-functionale:

- Zona postcentrala somatosenzitiva: ariile 3, 1, 2, constituie capatul cortical al analizatorului senzitiv. Situata în regiunea parietala ascendenta; la nivelul proiectiei fetei exista si o importanta zona pentru proiectia gustului.

- Zonele 40, 39 din emisferul nedominant au importanta în reprezentarea schemei corporale. În emisferul dominant, aceleasi zone au rol în mentinerea praxiei si în functia senzoriala a vorbirii (întelegerea vorbirii).

Manifestari clinice:

I) Tulburari de sensibilitate:

- au caracter cortical: hemihipo(an)estezie heterolaterala, cu predominanta pentru sensibilitatea profunda, cu pierderea simtului atitudinilor, a topognoziei, alterarea discriminarii tactile si inatentie tactila.

- Leziunile iritative ale ariilor 3, 1, 2 determina crize epileptice jacksoniene senzitive, localizate la membrele de partea opusa leziunii,corespunzator topografiei ariei interesate (parestezii, senzatii de arsura etc.). Au caracter paroxistic (dureaza de la câteva secunde la câteva minute).

II) Tulburari de motilitate: nu apare pareza/paralizie. Mai ales sub forma ataxiei, secundara tulburarilor de sensibilitate profunda, apraxiei sau tulburarilor de perceptie a schemei corporale.

III) Tulburari trofice: atrofii musculare heterolateral + tulburari de sensibilitate + tulburari vegetative

IV) Tulburari ale perceptiei schemei corporale:

- asomatognozie->nerecunoasterea unei parti a corpului

- auto-topo-agnozie->imposibilitatea de a indica o anumita parte a corpului

- anosognozie->nerecunoasterea existentei unui deficit

- anosodiaforie->negarea existentei segmentului de corp bolnav

V) Apraxia: se defineste prin tulburari ale activitatii gestuale în absenta oricaror tulburari paretice, ataxice, extrapiramidale sau psihice (e.g. apraxia mersului, îmbracatului, scrisului etc.)

VI) Tulburari de limbaj: incluse în afazia senzoriala de tip Wernicke (nu este motorie, de tip Broca, v. capitolul “Limbajul”).

VII) Tulburari oculomotorii: apar în leziunile emisferului drept, si constau în limitarea miscarilor voluntare ale globilor oculari spre stânga.

VIII) Hemianopsia omonima laterala, stânga sau dreapta, functie de sediul leziunii. Apare prin interesarea fibrelor Gratiolet, care trec pe fata ventrala a lobilor parietali.

Preview document

Neurologie - Pagina 1
Neurologie - Pagina 2
Neurologie - Pagina 3
Neurologie - Pagina 4
Neurologie - Pagina 5
Neurologie - Pagina 6
Neurologie - Pagina 7
Neurologie - Pagina 8
Neurologie - Pagina 9
Neurologie - Pagina 10
Neurologie - Pagina 11
Neurologie - Pagina 12
Neurologie - Pagina 13
Neurologie - Pagina 14
Neurologie - Pagina 15
Neurologie - Pagina 16
Neurologie - Pagina 17
Neurologie - Pagina 18
Neurologie - Pagina 19
Neurologie - Pagina 20
Neurologie - Pagina 21
Neurologie - Pagina 22
Neurologie - Pagina 23
Neurologie - Pagina 24
Neurologie - Pagina 25
Neurologie - Pagina 26
Neurologie - Pagina 27
Neurologie - Pagina 28
Neurologie - Pagina 29
Neurologie - Pagina 30
Neurologie - Pagina 31
Neurologie - Pagina 32
Neurologie - Pagina 33
Neurologie - Pagina 34
Neurologie - Pagina 35
Neurologie - Pagina 36
Neurologie - Pagina 37
Neurologie - Pagina 38
Neurologie - Pagina 39
Neurologie - Pagina 40
Neurologie - Pagina 41
Neurologie - Pagina 42
Neurologie - Pagina 43
Neurologie - Pagina 44
Neurologie - Pagina 45
Neurologie - Pagina 46
Neurologie - Pagina 47
Neurologie - Pagina 48
Neurologie - Pagina 49
Neurologie - Pagina 50
Neurologie - Pagina 51
Neurologie - Pagina 52
Neurologie - Pagina 53
Neurologie - Pagina 54
Neurologie - Pagina 55
Neurologie - Pagina 56
Neurologie - Pagina 57
Neurologie - Pagina 58
Neurologie - Pagina 59
Neurologie - Pagina 60
Neurologie - Pagina 61
Neurologie - Pagina 62
Neurologie - Pagina 63
Neurologie - Pagina 64
Neurologie - Pagina 65
Neurologie - Pagina 66
Neurologie - Pagina 67
Neurologie - Pagina 68
Neurologie - Pagina 69
Neurologie - Pagina 70
Neurologie - Pagina 71
Neurologie - Pagina 72
Neurologie - Pagina 73
Neurologie - Pagina 74
Neurologie - Pagina 75
Neurologie - Pagina 76
Neurologie - Pagina 77
Neurologie - Pagina 78
Neurologie - Pagina 79
Neurologie - Pagina 80
Neurologie - Pagina 81
Neurologie - Pagina 82
Neurologie - Pagina 83
Neurologie - Pagina 84
Neurologie - Pagina 85
Neurologie - Pagina 86
Neurologie - Pagina 87
Neurologie - Pagina 88
Neurologie - Pagina 89
Neurologie - Pagina 90
Neurologie - Pagina 91
Neurologie - Pagina 92
Neurologie - Pagina 93
Neurologie - Pagina 94
Neurologie - Pagina 95
Neurologie - Pagina 96
Neurologie - Pagina 97
Neurologie - Pagina 98
Neurologie - Pagina 99
Neurologie - Pagina 100
Neurologie - Pagina 101
Neurologie - Pagina 102
Neurologie - Pagina 103
Neurologie - Pagina 104
Neurologie - Pagina 105
Neurologie - Pagina 106
Neurologie - Pagina 107
Neurologie - Pagina 108
Neurologie - Pagina 109
Neurologie - Pagina 110
Neurologie - Pagina 111

Conținut arhivă zip

  • Neuro 01.doc
  • Neuro 02.doc
  • Neuro 03.doc
  • Neuro 04.doc
  • Neuro 05.doc
  • Neuro 06.doc
  • Neuro 07.doc
  • Neuro 08.doc
  • Neuro 09.doc
  • Neuro 10.doc
  • Neuro 11.doc
  • Neuro 12.doc
  • Neuro 13.doc
  • Neuro 14.doc
  • Neuro 15.doc
  • Neuro 16.doc
  • Neuro 17.doc

Alții au mai descărcat și

Rolul Tratamentului de Recuperare fizical-kinetic la Pacienții cu Coxartroză

Introducere Artroza este o boală cronică caracterizată clinic prin durere, impotenţă funcţională cu reducerea dureroasă a mişcărilor, având ca...

Îngrijirea Pacienților cu Tulburări de Sexualitate

6.1 Disfunctiile sexuale Sunt caracterizate prin perturbari în dorinta sexuala si în modificarile psihofiziologice care caracterizeaza ciclul de...

Kinetoterapia Postmeniscectomie Clasică

I. INTRODUCERE 1.1. GENERALITĂŢI: Kinetoterapia, forma de terapie de tip conservator, utilizând energia mecanică în scop funcţional, se defineşte...

Lucrare asistențe medicale - îngrijirea bolnavului operat de coxartroză

CAPITOLUL I 1.1. Prezentarea noţiunilor de anatomie şi fiziologie a aparatului afectat 1.1.1. Anatomia şi fiziologia aparatului afectat...

Îngrijirea pacienților cu pancreatită acută

I ISTORIC In 1889 Reginald Fitz intocmeste prima clasificare a pancreatitelor acute, clasificare care isi pastreaza valabilitatea pana astazi....

Îngrijirea Bolnavului cu Angină Pectorală

Argument Angina pectorală este expresia unei ischemii miocardice (aport insuficient de sânge la muşchiul cardiac) şi reprezintă forma cea mai...

Hemiplegia

CAPITOLUL 1 DATE DE ANATOMO- FIZIOPATOLOGIE A HEMIPLEGIEI Prin termenul de hemilegie se desemnează o perturbare tonico- motorie consecutivă a...

Pancreatită acută

INTRODUCERE Bolile digestive ocupa un rol important in patologia medicala,ocupand locul al II-lea in morbiditatea generala si locul II-III in...

Te-ar putea interesa și

Afecțiunile Neurologice și Implicațiile Lor asupra Sănătății Orale la Pacienții Vârstnici

Odată cu înaintarea în vârstă numărul persoanelor care dezvoltă Alzheimer sau alte deficienţe neurologice creşte. Managmentul acesor pacienţi...

Boli Neurologice Asociate cu Abuzul de Alcool

Introducere În limbajul medical, bolile neurologice asociate consumului de alcool reprezintă un cumul de afecțiuni medicale cauzate de consumul...

Comele neurologice

Coma = suferinta grava a creierului, caracterizata prin pierderea de lunga durata a starii de constienta si alterarea pana la pierderea totala a...

Subiecte Rezolvate Neurologie

1.Semnele clinice neurologice in s n.motor central. a)Deficit motor – întins, caracteristic în ce priveşte topografia, paralizia putâd fi totală...

Epidemiologia bolilor cu evoluție nervoasă la suine - Examenul neurologic la suine

Boala lui Aujeszky Este o viroză, sporadico-edemică, ce afectează mai multe specii de animale domestice și sălbatice, cu evoluție...

Întrebări și răspunsuri - neurologie

1. Explicati termenii: • diplegia = • mioclonii = • hipertonie = • retentie urinara = • dizartrie = • hiperreflexie = • bradicardie =...

Studiu de caz Neurologie

Interviu (culegerea datelor): − Numele și prenumele: N.O; − Vârsta: 57 ani; − Starea civilă: căsătorit; − Copii: 2; − Profesia: electrician;...

Ortezarea în afecțiunile neurologice

Afectiunile neurologice in care se folosesc orteze sunt multiple: -Leziunea de neuron motor central -Leziunea de neuron motor periferic...

Ai nevoie de altceva?