Pediatrie

Notiuni generale de puericultura si pediatrie.

Puericultura si pediatria sunt stiinte care au ca obiect comun de preocupare si de studiu, copilul de la nastere pana la adolescenta.

Puericultura= se ocupa de copilul sanatos, si anume cuprinde ansamblul de mijloace prin care se asigura dezvoltarea somatopsihica si ocrotirea sanatatii prin masuri profilactice. Astfel, in sfera puericulturii intra: ingrijirea corporala, alimentatia, asigurarea bunei dezvoltari psihice, igiena mediului copilului etc. Originea cuvantului este din latina: puer= copil si cultura= crestere.

Pediatria= este o ramura a medicinei care se ocupa cu descrierea, diagnosticul si tratamentul bolilor copilariei de la nastere pana la adolescenta. Originea cuvantului vine din greaca: paidos= copil si iatreia= tratament.

Pediatria grupeaza bolile pe aparate si sisteme, existand o serie de afectiuni specifice copilariei (rahitismul carential si vitamino rezistent, tetania, bolile congenitale, convulsiile febrile, toxicoza din BDA, boli legate de actul nasterii, dar si boli comune cu ale adultului (bronsita, pneumonia, pleurezia, enterocolita, insuficienta cardiaca, hepatita cronica etc.) care insa la copil pot avea uneori manifestari si evolutii deosebite, datorita particularitatilor copilariei si anume: instabilitatea homeostaziilor (termica, hidroelectrolitica), imaturitatea neurologica, imaturitatea functiei imunitare, schimbari rapide si esentiale in alimentatie, rapiditatea proceselor de crestere si dezvoltare.

Copilaria= este perioada de viata in care organismul uman se afla intr-o continua modificare, datorita proceselor rapide de crestere si dezvoltare. Aceasta perioada dureaza de la nastere si pana la pubertate, timp in care organismul sufera atat modificari morfofunctionale cat si psihointelectuale.

In mod arbitrar, copilaria este impartita in 2 mari perioade:

a)perioada prenatala = reprezinta perioada de viata intrauterina care incepe in momentul fecundarii si pana la nastere, adica aproximativ 40 saptamani si care la randul ei cuprinde:

per. de zigot= primele 10-14 zile= blastogeneza

per. embrionara= de la 14 zile la 12 saptamani

per. fetala= de la 13 sapt. pana la nastere.

Nou nascutii sub 37 saptamani si 2500 gr.sunt prematuri.

Nou nascutii la termen (38-40 sapt.) dar sub 2500 gr. se numesc dismaturi sau copii cu restrictie de crestere intrauterina (RCIU).

Nou nascutii peste 42 sapt. de sarcina se numesc postmaturi.

b)perioada postnatala= reprezinta perioada de viata extrauterina si cuprinde:

prima copilarie= per. de la nastere pana la definitivarea dentitiei temporare adica varsta de 3 ani care la randul ei include: 0-28 zile= per. de nou nascut;

1-12 luni= per. de sugar; 1-3 ani=per. de copil mic= anteprescolar.

a-2-a copilarie= 3-7 ani= per. prescolara, cand apare dentitia definitiva.

a-3-a copilarie= varsta scolara, care la randul ei cuprinde: 7-11 ani prepubertatea la fete; 7-12 ani prepubertatea la baieti; 11-13 ani pubertatea la fete; 12-16 ani pubertatea la baieti; adolescenta, care la fete se estimeaza la varsta de14-18 ani, iar dupa ultimile cercetari pana la 21 ani; la baieti adolescenta este estimata la varsta de 16-21 ani pana la 24 ani.

Pubertatea este o perioada la fel de complexa ca si nasterea, perioada anuntata prin variate trairi afective, prin aparitia constiintei de sine, prin dezvoltarea sexuala definitorie pentru adult”.

Morbiditatea infantila

Reprezinta totalitatea imbolnavirilor la copii in decursul unei anumite perioade, si difera dupa grupele de varsta. Astfel:

_la nou nascut se intalnesc in special bolile legate de actul nasterii: hipoxia, hemoragia meningocerebrala, paraliziile obstetricale, fracturi etc.

_la sugar predomina bolile acute ale aparatului respirator in sezonul rece (IACRS, bronsita, pneumonia etc.), iar in sezonul cald bolile aparatului digestiv (enterocolita, BDA, toxicoza etc.)

_la anteprescolar apar in plus boli infecto-contagioase si viroze.

_la prescolar bolile infecto-contagioase sunt mai frecvente dar apar si probleme noi legate de aceasta „varsta a imprudentei”: intoxicatiile si accidentele casnice.

_la varsta scolara patologia este si mai complexa incluzand si afectiuni intalnite la adult, apoi boli precum RAA, accidente de joc, sport, circulatie. Deasemeni se contureaza mai bine bolile psihice, este mai ampla patologia aparatului urinar, hepatic, a sangelui.

Mortalitatea infantila

Este un indice calculat pe o anumita perioada de timp si reprezinta numarul de decese 0-1 an raportat la 100 de nou nascuti vii in acea perioada. Se calculeaza dupa formula: nr. decese 0-1 an x 100/nr. nascuti vii.

Cresterea si dezvoltarea

Reprezinta un proces dinamic care incepe in momentul conceptiei si continua pana la maturitatea fizica si intelectuala a individului, fiind guvernata de o serie de legi. Totodata este un proces de adaptare continua la conditiile de mediu.

Exista 2 componente importante ale procesului si anume:

A. Cresterea calitativa.

B. Cresterea cantitativa.

Cresterea calitativa =este conditionata genetic si presupune diferentiere celulara. ADN-ul detine si transmite informatia genetica ARN-ului mesager la nivelul nucleului.

Cresterea cantitativa= se realizeaza prin hiperplazie, cresterea in volum si proliferare celulara, deci prin hipertrofie celulara. Putem aprecia acest lucru cu ajutorul unor parametri precisi: cresterea in lungime, in greutate, perimetrul cranian, perimetrul toracic, perimetrul abdominal si tesutul adipos.

Cele mai complicate procese de dezvoltare sunt cele de dezvoltare afectiva, a personalitatii, procese continue, cu stadii diferite care depind de armonizarea factorilor fizici, mentali si emotionali si in care un rol deosebit il are si experienta proprie a individului, cat si influenta si exemplul mediului social (familie, scoala, societate). In acest context specialistii au formulat legi ale cresterii si dezvoltarii:

1.legea cresterii inegale= care apreciaza ca ritmul cresterii este inegal in diferite perioade ale copilariei si ca fiecare segment al corpului are propriul lui ritm de crestere.

2.legea proportiilor = apreciaza cresterea si dezvoltarea ca procese deosebit de active in anumite perioade, mai ales in per. 0-3 ani.

3.legea antagonismului morfologic si ponderal= apreciaza ca in perioada cresterii acumulative diferentierea este redusa si invers.

4.legea alternantei= apreciaza ca segmentele corpului nu cresc in acelasi timp ci alternativ (cand cresc membrele superioare nu cresc cele inferioare).

S-a demonstrat de asemeni ca procesul de crestere si dezvoltare este unic pt. fiecare individ,fiind influentat de o multitudine de factori, grupati in 2 categorii:

A. Factori exogeni= alimentatia, mediul ( geografic, microclimat), socio-economici (igiena familiei, nivel educativ si cultural, locuinta, profesia parintilor, morbiditatea infectioasa si parazitara), afectiv-educativi (climatul familial), noxe chimice (radiatii).

B. Factori endogeni= factorii ereditari, genetici care pot conditiona talia definitiva, ritmul cresterii ponderale, nivelul de dezvoltare neuro-psihica; factorii hormonali care intervin atat in perioada intrauterina cat si postnatal, sub influenta hormonilor axului hipotalamo-hipofizar (hipofiza prin STH, tiroida, timusul, suprarenalele). In anumite situatii intervin si o a 3-a categorie de factori patologici (anomalii cromozomiale, afectiuni viscerale cronice: fibroza chistica a pancreasului, insuficienta renala cronica, malabsorbtia).

Metode de apreciere a dezvoltarii fizice a copiilor.

Aprecierea dezvoltarii fizice a copiilor se face prin determinarea periodica a greutatii, inaltimii, perimetrelor, grosimea pliului cutanat abdominal, talie, indice ponderal, criterii biologice si chimice (determinarea proteinemiei, glicemiei, lipemiei, Fe, Zn, etc.), precum si criterii functionale care urmaresc functia aparatelor si sistemelor, reactivitatea, imunitatea etc.

Astfel:

In per. neonatala:Gr. la nastere= 3000-4000gr.; talia= 48-52 cm; PC= 34-36cm.

In aceasta per. ritmul cresterii este rapid atat in greutate cat si lungime, astfel ca la sfarsitul primei luni, copilul are un spor de Gr. de aprox. 500-750 gr si o lungime de aprox.5cm.

In per. de sugar: ritmul de crestere se mentine accelerat, astfel ca dupa scaderea fiziologica in greutate, vor reveni la greutatea de la nastere in cca. 10 zile. Apoi pana la varsta de 1 an, cresterea va fi astfel:

lunile 1-2-3-4-=cu cate 750 gr. /luna

lunile 5-6-7-8=cu cate 500 gr./luna

lunile 9-10-11-12= cu cate 250 gr./luna

Deci la varsta de 4 luni sugarul isi dubleaza gr. dela nastere, iar la 1 an o tripleaza.

Cresterea in lungime are urmatorul ritm:

5 cm. in prima luna

4 cm. in luna a doua

3 cm. in luna a treia

2cm. in luna a patra

Apoi cate 1 cm.pana la 1 an, incat in primul an copilul creste aprox. 20-25 cm.

Tot in per. de sugar, pliul cutanat abdominal care la nastere are 0,5-1 cm. grosime, va creste pana la 1-2 cm (peste aceasta grosime se vorbeste de obezitate).

Dentitia de lapte= dentitia temporara= decidua.

Isi are originea in mugurii dentari care apar in timpul dezvoltarii intrauterine in luna a 3 a, iar mineralizarea lor incepe in luna a 5a de viata fetala. Eruptia se face inainte de mineralizarea completa la varsta de 6-8 luni a sugarului.

Dentitia temporara are 20 de dinti care apar pana la 2 1/2 ani. La sugari eruptia se poate insoti de tulburari digestive (scaune mai moi, scaderea apetitului), febra pana la 38 gr. C, salivatie abundenta, tumefierea dureroasa a gingiilor. Primii dinti care apar sunt incisivii mediani inferiori (in luna a 6-a), dar uneori pot aparea la 4 luni sau la 12 luni. De mentionat ca nu exista nici o corelatie intre evolutia generala a sugarului pe plan motor si psihic si eruptia dentara precoce sau tardiva. Dintii ies de obicei simetric, dar intervalul intre eruptia a 2 dinti poate fi de 5-6 luni. Fiecare copil are ritmul propriu de aparitie si dezvoltare a dintilor. Pot exista intarzieri in aparitia dintilor in rahitism, tulburari ale metabolismului fosfo-calcic, tulburari de crestere, boli genetice (trisomia 21, insuficienta tiroidiana, maturare intarziata a mugurilor dentari). Dentitia definitiva (a 2-a dentitie) de tip adult este alcatuita din 32 dinti.