Semiologia aparatului cardiovascular

Anamneza în afecţiunile cardiace

Vârsta

Imediat după naştere precum şi în copilărie se pot diagnostica cardiopatiile congenitale.

In perioada în care copiii sunt în colectivităţi apar bolile infectocontagioase, virale sau bacteriene şi mai ales RPA cu complicaţiile lui, cardita reumatismală şi valvulopatiile.

La adulţi şi la vârstnici apar: HTA, cardiopatia ischemică acută şi cronică, cardiomiopatiile, cordul pulmonar cronic, insuficienţa cardiacă.

Sexul

La sexul feminin apare o incidenţă crescută a cardiopatiilor congenitale, a carditei reumatismale cu cea mai frecventă valvulopatie, stenoza mitrală, prolapsul de valvă mitrală, cardiotireoza. Tot la femei există o incidenţă crescută a colagenozelor, mai ales a lupusului eritematos sistemic, a poliartritei reumatoide şi cu determinări cardiace.

La menopauză apare mai frecvent HTA şi cardiopatia ischemică.

La sexul masculin, apar mai frecvent valvulopatiile aortice, de etiologie reumatismală sau luetică. După 40 de ani apar cardiomiopatia etanolică, cardiopatia ischemică iar mai tardiv, HTA.

Antecedentele heredo-colaterale

Există mai multe afecţiuni cardiovasculare care pot avea determinism genetic. Cele mai citate boli sunt: HTA, cardiopatia ischemică, cardita reumatismală,etc.

Antecedentele personale

A. Fiziologice : în perioada activă, ciclurile menstruale pot decompensa unele cardiopatii iar sarcina le poate agrava (stenoza mitrală, HTA). Tot în această perioadă, datorită hormonilor estrogeni (fibrinoliză crescută, efect vasodilatator,adezivitate plachetară joasă), femeile sunt protejate de instalarea cardiopatiei ischemice (dacă nu sunt diabetice, nu folosesc anticoncepţionale, dacă fumează).

B. Patologice:

- Bolile infecţioase ale copilăriei: scarlatina, angine, rujeola, viroze repetate, RPA , pot determina apariţia în timp a unor valvulopatii, endocardite, miocardite.

- Virozele , gripele pot da miocardite.

- Febra tifoidă, difteria pot da miocardite.

- Luesul determină la adulţi apariţia aortitelor, a insuficienţei aortice, pericarditelor, simfize pericardice.

- Hipertrofia ventriculară dreaptă apare secundar bolilor cronice pulmonare: BPCO, astm bronşic, TBC pulmonar, adică cordul pulmonar cronic.

- Hipertiroidismul determină tahicardie, aritmii, HTA, adică cardiotireoza. Hipotiroidismul favorizează apariţia cardiomiopatiei.

- Diabetul zaharat determină apariţia micro şi macroangiopatiei diabetice, cu toate complicaţiile lor, ateroscleroza, cardiopatia ischemică dureroasă (incidenţă crescută a infarctului miocardic).

- Bolile renale cronice (GNA şi GNC, PNC) favorizează apariţia HTA şi a insuficienţei cardiace stângi. Feocromocitomul este asociat cu HTA paroxistică.

- Obezitatea favorizează ateroscleroza, cardiopatia ischemică, HTA, insuficienţa respiratorie cronică, cordul pulmonar cronic, sindromul Pickwick.

- Anemiile severe trenante pot duce la insuficienţă cardiacă, aritmii iar poliglobuliile dau frecvent HTA, cardiopatie ischemică dureroasă, varice hidrostatice.

- Pacienţii cu hemopatii maligne tratate cu citostatice pot face secundar tulburări de ritm, angină pectorală iar cu radioterapie pot face pericardite constrictive.

Condiţiile de viaţă şi muncă

Stressul constituie una din cauzele frecvente actuale ale cardiopatiei ischemice dureroase şi HTA, mai ales dacă se asociază şi fumatul.

Sedentarismul şi alimentaţia hipercalorică predispune la obezitate şi ulterior la ateroscleroză, cu toate complicaţiile ei.

Fumatul şi consumul de alcool sunt factori decisivi în accelerarea aterogenezei, a dezvoltării cardiopatiei ischemice, cardiomiopatiilor dilatative, tulburărilor de ritm.

Simptomele din bolile cardiace

Simptomele din bolile cardiace pot fi specifice cordului sau pot fi nespecifice. De aceea este foarte importantă anamneza care poate da informaţii despre natura lor exactă.

Durerea precordială

Această durere, datorită localizării ei precordial, inclină pacientul doar spre etiologia ei cardiacă dar de fapt ea poate fi dată şi de alte cauze extracardiace. Descrierea durerii de către pacient poate ajuta medicul să facă diferenţa dar uneori sunt necesare explorări care să confirme sau să infirme originea ei cardiacă. De fapt durerea precordială poate fi dată de cord (origine cardiacă) sau de afecţiuni cardiovasculare: aortite, pericardite, miocardite. Extracardiace pot fi durerile date de afecţiuni parietale, mediastinale sau pulmonare. (pneumotorax, pleurită, embolii pulmonare, zona zoster, nevralgii intercostale, etc).