Semiologie Medicală

Curs
8/10 (2 voturi)
Domeniu: Medicină
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 106 în total
Cuvinte : 46183
Mărime: 205.62KB (arhivat)
Publicat de: Clarisa Ionescu
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Stancu Constantin Petru

Extras din curs

Metodele examenului clinic.

Pentru efectuarea examenului clinic obiectiv (fizic), recurgem la cele 4 metode clinice:

1. inspecţie

2. palpare

3. percuţie

4. auscultaţie

Inspecţia

Metodă care aduce cele mai multe informaţii. Se face după un plan prestabilit prin care se observă in mod simetric şi comparativ eventualele modificări obiective.

Este de 2 tipuri:

GENERALĂ (de ansamblu) examinarea vizuală a pacientului , tipului constituţional, aspectul fizic, modul de menţinere al ortostatismului.

LOCALĂ examinarea detaliată a fiecărui aparat şi sistem începând cu :

1. tegumente şi mucoase

2. sistem osteo-articular

3. sistemul ganglionar şi limfatic

4. aparatul respirator

5. aparatul cardio vascular

6. aparatul digestiv

7. aparatul renal

8. sistemul nervos

9. sistemul endocrin

Palparea Metodă care aduce informaţii despre proprietăţile fizice ale pielii, muşchi, oase , articulaţii, iar la nivelul organelor, date despre formă, suprafaţă , consistenţă . prin palpare obţinem şi informaţii despre temperatura regiunii examinate, folosind dosul mâinii sau al degetelor, sau obţinem date asupra vibraţiilor (cu zona palmară sau marginea cubitală).

Palparea se face pe fiecare regiune a corpului, examinarea se face LA DREAPTA BOLNAVULUI.

Palparea se face in 2 etape: superficial şi profund.

Cea superficială se face prin aplicarea fără nici o presiunea feţei palmare a mâinii pe regiunea examinată. Urmărim depistarea unor puncte sau zone dureroase, putem observa şi consistenţa unor formaţiuni superficiale , pe care le prindem cu degetele. Palparea profundă se face cu toată faţa palmară, prin apăsare.

PALPAREA PENETRANTĂ se face pentru palparea unor zone dureroase de 1-2 degete grosime

PALPAREA PRIN BALOTARE se face la examinarea unor organe parenchimatoase din cavitatea abdominală când acolo există lichid de ascită.

TUSEUL RECTAL explorarea porţiunii terminale a tubului digestiv şi a unor organe vecine.

Percuţia metodă de examinare bazată pe compararea acustică a vibraţiilor produse prin lovirea unor suprafeţe. Caracterele zgomotelor sunt date de grosimea ţesuturilor sau de structurile percutate.

Percuţia se face :

1. DIRECT(nemediat)-lovirea unui teritoriu cu suprafaţa palmară a mâinii sau cu palma având degetele flectate

2. INDIERECTĂ (mediată)- produce zgomote de intensitate mai mare deoarece aria de percuţie este mai mică si energia pătrunde în profunzime.

La început se folosea o plăcuţă rotundă de 5 cm numită Plesimetru, pe care se lovea cu un ciocănel plexor . Acum se foloseşte metoda Digito-Digitală. În cazul acesta falanga a 2-a de la degetul mijlociu de la mâna stângă este plesimetrul, iar degetul mijlociu de la mana dreaptă devine plexor. Loviturile trebuie să aibă intensitate egală şi distanţa intre lovituri egală.

PERCUŢIA COMPARATIVĂ ajută să comparăm zgomote de percuţie pentru zone omoloage. Prin percuţia obişnuită se pune in vibraţie un teritoriu cu o suprafaţă de 3-4 cm situat la 5-6 cm adâncime. La nevoie putem face şi o percuţie superficială, aplicând o lovitură mai slabă eventual cu degetul plexor in extensie. Pt o percuţie profundă degetul pleximetru sa fie la 90 îndoit pt o percuţie de 7 cm adâncime.

Percuţia este utilizată pentru precizarea grosimii unei anumite structuri anatomice, obţinându-se zgomote ca:

• Timpanism (zgomot perceput în condiţii normale la percuţia spaţiului; are I mare, durată scurtă, tonalitate joasă , ca zgomotul de tobă )

• Sonoritate(zgomot perceput în condiţii normale la percuţia ariilor pulmonare ). Între cele 2 apare Hipersonoritatea.

• Matitate( zgomot obţinut la percuţia unei formaţiuni sau proces patologic, zgomotul având intensitate mică , tonalitate înaltă , durată scurtă ).

Submatitatea este un zgomot între sonoritate şi matitate care se obţine la percuţia unei formaţiuni sau proces patologic cu o suprafaţă mai mica de 3-4 cm  un amestec cu vibraţiile de la structurile mai puţin dense din jurul formaţiunii respective

Cu percuţia topografică delimităm aria de proiecţie a unor formaţiuni sau organe(marginea superioară a ficatului).

Auscultaţia. Metodă de examinare care culege şi interpretează fenomenele acustice produse în interiorul corpului omenesc şi transmise la suprafaţa acestuia. La început se punea urechea pe pacient despărţită de un prosop. Această metodă se foloseşte la examinarea aparatelor respirator , cardio-vascular.

FEBRA –definiţie, stadii, clasificare

Organismul uman îşi menţine o temperatură corporală constantă , care se realizează prin echilibrul dintre termogeneză şi termoliză. La omul sănătos temperatura constantă măsurată axilar =36.1 –37°C, măsurată rectal cu 0.8 mai mare decât cea axilară, măsurată oral cu 0.5 mai mare decât cea axilară.

Minimul de temperatură se înregistrează la 3-4 dimineaţa iar maximul la 16-18 seara. Creşterea temperaturii se numeşte HIPERTERMIE(FEBRA).

Febra este un sindrom care cuprinde temperatura corporală ridicată şi alte semne: tahicardie, transpiraţie, frison, cefalee, mialgii, astenie fizică, polipnee, herpes naso-labial, tulburări neuro-psihice.

Tahicardia , în febrele mari este corelată cu acesta, disociaţia dintre gradul febrei şi forţa cardiacă este foarte gravă în bolile infecţioase , cu excepţia febrei tifoide, care evoluează cu brahicardie caracteristică.

Transpiraţia este direct proporţională cu gradul febrei şi se manifestă nocturn şi vesperal(pe seară). Febra tifoidă şi scarlatina nu sunt însoţite de transpiraţie.

Frison-semn de frig generalizat însoţită de contracţii musculare involuntare de scurtă durată care cuprinde tot corpul. Dacă intensitatea frisonului este mai mică, declanşează doar piloerecţia, şi frisonul durează câteva zeci de minute. Poate fi unic sau solemn (pneumonie bacteriană) sau repetitiv corespunzând unei ascensiuni febrile. Frisonul precede febra în bolile infecţioase: scarlatină , angină, meningită, şi lipseşte in febra tifoidă. Un frison de intensitate mai mare care se repetă la intervale, urmate de febra mare- MALARIE , la 2 zile in febra terţă, şi la 3 zile in febra quartă.

Inapetenţa se găseşte in toate febrele, însoţită de greaţă, vărsături, poate duce la pierdere ponderală in febre prelungite.

Preview document

Semiologie Medicală - Pagina 1
Semiologie Medicală - Pagina 2
Semiologie Medicală - Pagina 3
Semiologie Medicală - Pagina 4
Semiologie Medicală - Pagina 5
Semiologie Medicală - Pagina 6
Semiologie Medicală - Pagina 7
Semiologie Medicală - Pagina 8
Semiologie Medicală - Pagina 9
Semiologie Medicală - Pagina 10
Semiologie Medicală - Pagina 11
Semiologie Medicală - Pagina 12
Semiologie Medicală - Pagina 13
Semiologie Medicală - Pagina 14
Semiologie Medicală - Pagina 15
Semiologie Medicală - Pagina 16
Semiologie Medicală - Pagina 17
Semiologie Medicală - Pagina 18
Semiologie Medicală - Pagina 19
Semiologie Medicală - Pagina 20
Semiologie Medicală - Pagina 21
Semiologie Medicală - Pagina 22
Semiologie Medicală - Pagina 23
Semiologie Medicală - Pagina 24
Semiologie Medicală - Pagina 25
Semiologie Medicală - Pagina 26
Semiologie Medicală - Pagina 27
Semiologie Medicală - Pagina 28
Semiologie Medicală - Pagina 29
Semiologie Medicală - Pagina 30
Semiologie Medicală - Pagina 31
Semiologie Medicală - Pagina 32
Semiologie Medicală - Pagina 33
Semiologie Medicală - Pagina 34
Semiologie Medicală - Pagina 35
Semiologie Medicală - Pagina 36
Semiologie Medicală - Pagina 37
Semiologie Medicală - Pagina 38
Semiologie Medicală - Pagina 39
Semiologie Medicală - Pagina 40
Semiologie Medicală - Pagina 41
Semiologie Medicală - Pagina 42
Semiologie Medicală - Pagina 43
Semiologie Medicală - Pagina 44
Semiologie Medicală - Pagina 45
Semiologie Medicală - Pagina 46
Semiologie Medicală - Pagina 47
Semiologie Medicală - Pagina 48
Semiologie Medicală - Pagina 49
Semiologie Medicală - Pagina 50
Semiologie Medicală - Pagina 51
Semiologie Medicală - Pagina 52
Semiologie Medicală - Pagina 53
Semiologie Medicală - Pagina 54
Semiologie Medicală - Pagina 55
Semiologie Medicală - Pagina 56
Semiologie Medicală - Pagina 57
Semiologie Medicală - Pagina 58
Semiologie Medicală - Pagina 59
Semiologie Medicală - Pagina 60
Semiologie Medicală - Pagina 61
Semiologie Medicală - Pagina 62
Semiologie Medicală - Pagina 63
Semiologie Medicală - Pagina 64
Semiologie Medicală - Pagina 65
Semiologie Medicală - Pagina 66
Semiologie Medicală - Pagina 67
Semiologie Medicală - Pagina 68
Semiologie Medicală - Pagina 69
Semiologie Medicală - Pagina 70
Semiologie Medicală - Pagina 71
Semiologie Medicală - Pagina 72
Semiologie Medicală - Pagina 73
Semiologie Medicală - Pagina 74
Semiologie Medicală - Pagina 75
Semiologie Medicală - Pagina 76
Semiologie Medicală - Pagina 77
Semiologie Medicală - Pagina 78
Semiologie Medicală - Pagina 79
Semiologie Medicală - Pagina 80
Semiologie Medicală - Pagina 81
Semiologie Medicală - Pagina 82
Semiologie Medicală - Pagina 83
Semiologie Medicală - Pagina 84
Semiologie Medicală - Pagina 85
Semiologie Medicală - Pagina 86
Semiologie Medicală - Pagina 87
Semiologie Medicală - Pagina 88
Semiologie Medicală - Pagina 89
Semiologie Medicală - Pagina 90
Semiologie Medicală - Pagina 91
Semiologie Medicală - Pagina 92
Semiologie Medicală - Pagina 93
Semiologie Medicală - Pagina 94
Semiologie Medicală - Pagina 95
Semiologie Medicală - Pagina 96
Semiologie Medicală - Pagina 97
Semiologie Medicală - Pagina 98
Semiologie Medicală - Pagina 99
Semiologie Medicală - Pagina 100
Semiologie Medicală - Pagina 101
Semiologie Medicală - Pagina 102
Semiologie Medicală - Pagina 103
Semiologie Medicală - Pagina 104
Semiologie Medicală - Pagina 105
Semiologie Medicală - Pagina 106

Conținut arhivă zip

  • Semiologie Medicala.doc

Alții au mai descărcat și

Anemii

Definiţie: stare patologică, datorată diminuării semnificative (peste 2 deviaţii standard) a cantităţii de masă globulară totală şi/sau de...

Profilaxia Disfuncției Ventilatorii la Pacienții cu Poliartrită Reumatoidă

PARTEA GENERALĂ CAPITOLUL I 1.1 ANATOMIA TORACELUI TORACELE formează partea superioară a trunchiului, corespunde pe schelet cuștii toracice...

Anemia Hemolitică Autoimună

1.Introducere Anemia hemolitică autoimună este o boală a sistemului imunitar,fiind rezultatul distrugerii hematiilor fie de către anticorpi...

Semiologie medicală

1. Foaia de observatie clinica medicala Foaia de observatie – document medico-legal, cu valoare medicala, juridica, stiintifica, care insoteste...

Prezentare de Caz

Diagnosticat în urmă cu 10 ani cu HTA –TA max 190/60mmHg Colecistectomie în anul 2009 Traheobronșita acută în luna iulie a acestui an Cu 2 zile...

Subiecte Rezolvate Cardiologie

1. Cauze de HTA secundară: Renale: - renoparenchimatoase – glomerulonefrită, pielonefrită, colagenoe nefropatia diabetică, rinichi mic...

Dezechilibre ale fosfatemiei în departamentul de urgență

OBIECTIVE: Rolul testării de rutină al nivelului fosfatemiei în U.P.U. Recomandările curente privind tratamentul 1. INTRODUCERE...

Cursuri Reumatologie

Antigenele si structura aparatului imun IMUNITATEA =ansamblu fenomenelor prin care organismul recunoste si neutralizeaza structuri agresoar sau...

Te-ar putea interesa și

Rolul asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu pielonefrită

Motto „Mintea nu-i un vas care sa fie umplut, ci un foc care trebuie intretinut” Plutarch Introducere - Pielonefrita, o boala la moda...

Rolul Asistentei în Îngrijirea Pacientului cu Pneumonie Pneumococica

SCOPUL LUCRARII Scopul acestei lucrări este de a scoate în evidenţă modul în care se manifestă boala şi tratamentul ei complicaţiile care pot...

Îngrijirea Bolnavilor cu Angină Pectorală

“Teoria precizează ceea ce putem observa” Albert Einstein I. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE Aparatul circular este alcătuit din sisteme...

Semiologia Afecțiunilor Renale la Pisică și Confirmarea Imagistică a Acestora

INTRODUCERE Afecţiunile renale ocupă un loc important în patologia pisicilor, reprezentând una din principalele cauze de prezentare pentru...

Importanța Kinetoterapiei în Recuperarea Articulațiilor Artrozice

CAPITOLUL I ARGUMENTAREA TEORETICO – STIINTIFICĂ I 1 Actualitatea şi importanţa kinetoterapiei în recuperarea articulaţiilor artrozice...

Semiologie Proiect Didactic

A. REPERE GENERALE Disciplina : Semiologie Specializarea : Medicina Veterinara Clasa : a XI-a Subiectul lectiei : Semiologie medicala Tipul...

Semiologie medicală

1. Foaia de observatie clinica medicala Foaia de observatie – document medico-legal, cu valoare medicala, juridica, stiintifica, care insoteste...

Semiologie medicală sem II

1. Anamneza in bolile aparatului respirator. Varsta: copil mic – Infecţiile acute ale căilor respiratorii superioare; pubertate – TBC; tanar –...

Ai nevoie de altceva?