Sindromul Reye

Sindromul Reye

Prof.Dr.Nicolae Miu

Este o afectiune acuta care survine în mod sporadic;

- cu mortalitate între 20-60%

- supravietuitorii pot prezenta sechele neurologice

- Boala survine la copii fara antecedente personale sau familiale deosebite;

- Boala se caracterizeaza printr-o anomalie reversibila a structurii mitocondriilor si o activitate redusa a enzimelor mitocondriale.

Observatii anatomo-patologice Este prezent un edem cerebral fara infiltratie celulara si fara demielinizare, si acumulare grasa hepatica, panlobulara, sub forma de microvezicule.

Microscopie electronica = semne caracteristice- accentuarea polimorfa a volumului eritrocitelor;

- fragmentarea crestelor si floculatii ale proteinelor intramitocondriale;

- enzimele mitocondriale au activitate scazuta în primele 2-6 saptamâni ale bolii.

Incidenta:

Cifrele date mai jos trebuie considerate ca estimative, dar nu categorice, pentru ca nu exista nici un element diagnostic simplu, sensibil si specific al bolii.

- survine cu deosebire între 6 luni si 15 ani;

- incidenta este în crestere;

- a fost descris pentru prima data în 1929 si a fost sitematizat în 1963 de Reye, Morgan si Barai;

- analiza cazurilor din 1974 în SUA si din 1981 în Anglia arata o incidenta a bolii de 0,2-0,4 la 100.000 de copii sub vârsta de 18 ani.

Etiologie

Ramâne necunoscuta.

Exista doar ipoteze etiologice fata de care trebuie sa existe o anumita rezerva, datorita informatiilor care au stat la baza elaborarii lor.

Afirmam acest lucru deoarece studiile epidemiologice sunt criticabile:

- absenta unui test de laborator simplu si specific;

- fiabilitatea relativa a înregistrarii bolii prin declarare voluntara;

- criteriile diagnostice pe care se bazeaza studiile epidemiologice pot fi clasificate în functie de gradul lor de specificitate:

- criteriul cel mai putin specific este tabloul clinic caracteristic, asociat testelor biochimice care semnaleaza o interesare hepatica

- criteriul cel mai specific fiind punerea în evidenta a modificarilor structurale si functionale a mitocondriilor hepatocitare, atunci când acestea se asociaza unui tablou clinic “evocator” si unei acumulari de grasime sub forma de microvezicule în hepatocite.

Atât studiile epidemiologice cât si cele experimentale sugereaza ca sindromul Reye corespunde unei reactii stereotipe, reversibile a mitocondriilor cu raspuns la interactiunea diferitilor factori virali, toxici si genetici, la copilul în crestere.

Au fost implicate cel putin 19 virusuri în prodromul afectiunii:

- este vorba de principalele virusuri ADN si ARN si, de asemenea, de vaccinurile cu virusuri vii;

- sindromul survine, în mod obisnuit, în decursul unei afectiuni virale în aparenta banale;

- virusurile au fost rareori izolate de la nivelul tesuturilor suferinde (dar au fost !);

- numarul cazurilor recunoscute într-o regiune pot sa creasca din când în când, în legatura si cu existenta unor epidemii de infectii virale.

Factorii exogeni, chimici sau toxici, sunt implicati, cu frecventa variabila:

- Aspirina - vopsele cu latex

- aflatoxine - pesticide

- alcool izopropilic - Paracetamol

- ulei de margosa (azadirachta indica)

- derivati ai fructelor de “akee”

Dovada existentei unei asociatii între unul dintre aceste produse si sdr.Reye nu a fost înca demonstrata !

Aspirina are o situatie interesanta, existând argumente în favoarea rolului sau:

- exista studii în SUA care au demonstrat ca pacientii care au prezentat sdr.Reye au avut în tratament Aspirina;

- similitudinea leziunilor histopatologice care sunt observate la nivelul ficatului atât în sdr.Reye, cât si în intoxicatia cu salicilati;

- cresterea nivelului salicilatilor a fost observata în cursul sdr.Reye (fapt infirmat ulterior).

Aflatoxinele (micotoxine produse de un numar mare de specii de ciuperci care se pot “dezvolta” treptat în alimente):

- s-a demonstrat ca în Thailanda, nivelul contaminarii alimentelor cu aflatoxine explica variatiile sezoniere si geografice ale sdr.Reye;

- dozari histochimice (Thailanda, Cehoslovacia, SUA) au aratat ca nivelul de aflatoxine la pacientii cu sdr.Reye era superior celui gasit la parintii acestora, decedati în urma altor boli sau accidente;

- trebuie recunoscut ca epidemiile de sdr.Reye sunt rare, în timp ce alimentatia contaminata este, probabil, relativ uniform repartizata;

- în 1960 Nelson D.B. si colab. au constatat ca aflatoxina urinara a prezentat aceleeasi concentratii urinare la bolnavii cu sdr.Reye si la martori, ceea ce ridica problema rolului ei în etiologia sdr.Reye.

Insecticidele:

- presupunerea implicarii lor în etiologia sdr.Reye pleaca de la observarea cresterii numarului cazurilor de îmbolnaviri într-o zona din Canada unde insecticidele erau foarte mult utilizate;

- studiile efectuate cu DDT si Fenitrotion pe soareci tineri au demonstrat prezenta unei encefalopatii, o infiltratie grasoasa pluriviscerala si alterari biochimice în ser;

- studii ulterioare au demonstrat ca emulsifiiantele pesticidelor, cum ar fi Pohyoxyethylenul ar fi agentii implicati.

Studii efectuate pe serul provenit fie de la pacientii cu sdr.Reye, fie de la animale de experienta, par a acredita ipoteza conform careia aceste diferite substante chimice ar putea determina alterari ale functiei sau structurii mitocondriale, fie direct, fie prin intermediul sistemului imunitar:

- la bolnavii cu sdr.Reye nivelele serice ale complementului si fibronectinei sunt scazute;

- producerea de interferon de catre limfocit este diminuata;