Sociologie Medicală

Curs
8.9/10 (16 voturi)
Domeniu: Medicină
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 43 în total
Cuvinte : 17981
Mărime: 68.57KB (arhivat)
Cost: Gratis
Curs sociologie medicala anu II medicina generala

Cuprins

1. Aparitia sociologiei. Obiectul si problematica sociologiei.

2. Sociologia medicala. Subramura importanta a sociologiei.

3. Curente în evolutia sociologiei medicale.

4. Boala si sanatatea. Aspecte socio-medicale.

5. Relatia medic – pacient. Aspecte psiho-sociale.

6. Comunicarea si rolul sau în practica medicala.

7. Sanatatea, produs al unui stil de viata adecvat.

8. Sisteme de sanatate. Caracteristici si evaluari.

9. Metode si tehnici de cercetare în sociologia medicala.

Extras din document

Aparitia sociologiei. Obiectul si problematica sociologiei.

August Comte este creditat drept inventatorul termenului de sociologie, el folosind pentru prima oara acest termen în 1838, în cea de-a 47-a lectie din volumul IV. Initial, el folosise termenul de fizica sociala pentru noua stiinta

Etimologia termenului este hibrida, provenind de la cuvântul latinesc „socio“ (social) si de la cel grec „logos“ (stiinta), sociologia fiind definita de catre cea mai mare parte a cercetatorilo drept studiul stiintific al vietii sociale a oamenilor“.

În cadrul sociologiei au existat si exista o multitudine de orientari teoretice si doctrinare determinate de complexitatea societatii, obiectul ei de studiu.

În ceea ce priveste perioada constituirii sociologiei ca stiinta, exista mai multe opinii. Astfel, unii cercetatori considera ca sociologia îsi gaseste originile în scrierile filosofice ale lui Platon si Aristotel. De asemeni s-a considerat ca sociologia a aparut ca stiinta în cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea, întemeietorii sai fiind considerati Auguste Comte, Emile Durkheim, Gustave Tarde si H.Spencer. O alta orientare considera sociologia drept rezultat al puseului empirist din stiintele sociale americane în perioada postbelica, în timp ce, în fine, un alt punct de vedere propune o sociologie înca neconstituita ca stiinta de sine statatoare.

Cea mai mare parte a istoricilor acestei discipline au cazut de acord asupra celui de-al doilea punct de vedere, conform caruia sociologia s-a nascut în a doua jumatate a ecolului al XIX-lea, ca o necesitate impusa de dezvoltarea societatii industriale moderne si de problemele socio-umane induse de aceasta.

Aparitia sociologiei. Conditii socio-structurale si epistemologice.

Sociologia a aparut în contextul dezvoltarii impetuoase a gândirii umane si totodata a studiilor sociale impuse de revolutia industriala si de afirmarea societatii capitaliste în secolul al XIX-lea. Modificarea relatiilor sociale si economice, necesitatea elaborarii unor teorii privind folosirea resurselor umane în economia capitalista pentru obtinerea unui maxim de randament au condus la aparitia sociologiei ca stiinta ce avea drept obiective majore organizarea pe baze rationale a vietii sociale si solutionarea disfunctionalitatilor sociale.

Dezvoltarea spectaculoasa a stiintelor naturii în aceeasi perioada a creat si conditiile epistemologice ale aparitiei sociologiei ca stiinta de sine statatoare. Înainte de acest moment în filosofia sociala au mai fost efectuate studii asupra societatii, dar într-o modalitate deductiv – speculativa, care propunea modele de indivizi, fenomene sociale si societate în ansamblu, modele bazate pe anumite norme deduse a priori, speculativ, din ratiune.

Noul model stiintific propus aducea o perspectiva noua, constatativa, descriptiva si explicativa cu privire la om si societate. Obiectivul noii stiinte erau definirea a ceea ce sunt omul si societatea si nu a ceea ce trebuie sa fie. Conform acestei noi orientari, fenomenele si procesele sociale trebuie tratate ca fapte, adica descrise, consemnate si explicate cauzal. Sociologia a aplicat astfel în studiul socialului metodele propuse de stiintele naturii, programul lui August Comte stabilind drept sarcina fundamentala a sociologiei studiul pozitiv al faptelor sociale si evidentierea pe aceasta cale a legilor fundamentale proprii vietii sociale. Emile Durkheim va fi în schimb cel care va formula regulile si principiile metodologice ale sociologiei, realizând în acelasi timp si cercetari efective în care a aplicat metoda elaborata.

Initiatorii sociologiei ca stiinta

Emile Durkheim (1858 – 1917)

Nascut la Epinal, îsi face studiile la Paris, dupa care activeaza ca profesor la Bordeaux si la Sorbona. În 1894 publica „Les regles de la methode sociologique“, iar în 1897, „Le suicide“. Din punctul sau de vedere, sociologia trebuie sa îndeplineasca doua conditii pentru a se constitui ca stiinta:

- sa îsi defineasca obiectul propriu de cercetare: faptele sociale deosebite de obiectul altor stiinte.

- faptele sociale trebuie observate si explicate cu aceeasi rigurozitate metodologica.

Cea dintâi problema care se pune sociologului este de a defini faptul social, în acest sens trebuind sa aiba doua caracteristici: sa fie exterior individului si sa se impuna individului cu o forta coercitiva.

„Este fapt social orice fel de a face, fixat sau nu, capabil sa exercite asupra individului o constrângere exterioara, sau care este general pentru o întreaga societate data, având totusi o existentaproprie, independenta de manifestarile sale individuale.“ (Durkheim). Astfel, faptul social se delimiteaza în mod clar de faptul biologic, fiind reprezentare sau actiune si de faptul psihic, fiind exterior individului, impunându-I-se cu o forta de constrângere. Faptele sociale sunt se diferentiaza si în fapte normale si fapte patologice, aceasta clasificare având la baza tot criterii statistice. Faptele normale sunt caracteristice majoritatii indivizilor în timp ce faptele patologice sau anomice apar la un numar relativ restrâns de indivizi si au o conditionare spatio-temporala. Astfel, anumite fenomene considerate patologice, precum crima sau suicidul, devin normale din punctul de vedere al lui Durkheim, o societate fara crime sau sinucideri fiind imposibila, iar aceste fapte trecând în rândul normalitatii.

Preview document

Sociologie Medicală - Pagina 1
Sociologie Medicală - Pagina 2
Sociologie Medicală - Pagina 3
Sociologie Medicală - Pagina 4
Sociologie Medicală - Pagina 5
Sociologie Medicală - Pagina 6
Sociologie Medicală - Pagina 7
Sociologie Medicală - Pagina 8
Sociologie Medicală - Pagina 9
Sociologie Medicală - Pagina 10
Sociologie Medicală - Pagina 11
Sociologie Medicală - Pagina 12
Sociologie Medicală - Pagina 13
Sociologie Medicală - Pagina 14
Sociologie Medicală - Pagina 15
Sociologie Medicală - Pagina 16
Sociologie Medicală - Pagina 17
Sociologie Medicală - Pagina 18
Sociologie Medicală - Pagina 19
Sociologie Medicală - Pagina 20
Sociologie Medicală - Pagina 21
Sociologie Medicală - Pagina 22
Sociologie Medicală - Pagina 23
Sociologie Medicală - Pagina 24
Sociologie Medicală - Pagina 25
Sociologie Medicală - Pagina 26
Sociologie Medicală - Pagina 27
Sociologie Medicală - Pagina 28
Sociologie Medicală - Pagina 29
Sociologie Medicală - Pagina 30
Sociologie Medicală - Pagina 31
Sociologie Medicală - Pagina 32
Sociologie Medicală - Pagina 33
Sociologie Medicală - Pagina 34
Sociologie Medicală - Pagina 35
Sociologie Medicală - Pagina 36
Sociologie Medicală - Pagina 37
Sociologie Medicală - Pagina 38
Sociologie Medicală - Pagina 39
Sociologie Medicală - Pagina 40
Sociologie Medicală - Pagina 41
Sociologie Medicală - Pagina 42
Sociologie Medicală - Pagina 43

Conținut arhivă zip

  • Sociologie Medicala.doc

Alții au mai descărcat și

Îngrijirea Bolnavului cu Accident Vascular Cerebral

In cele ce urmeza prezint pe scurt aspectul morfologic al arterelor extra si intra craniene,precum si al cercului vascular bazat,care se prezinta...

Accidentul Vascular Cerebral

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL (AVC) GENERALITATI Accident neurologic cauzat de o leziune vasculara cerebrala, ce are o durata mai mare de 24 ore....

Diagnosticul Pozitiv în Bronsiectazie

PARTEA I: PARTEA GENERALĂ Capitolul 1 Definiţie. Istoric Definiţie Bronşiectazia reprezintă o dilataţie permanentă şi anormală a bronsiilor....

Rolul Asistentei in Ingrijirea Pacientului cu Litiaza Renala

Litiaza renala loveste mult mai frecvent in perioadele de bunastare ale istoriei. Barbatii sunt mai frecvent afectati decat femeile. Dieta are un...

Prezentarea Sistemului Sanitar din România

Cap I. Prezentarea Sistemului Sanitar din Romania In 1997, Romania a introdus un nou sistem de asigurari de sanatate prin Legea nr. 145/1997,...

Activitati Specifice ale Asistentului Medical

Activitati specifice ale asistentului medical/moasei in exercitarea profesiei pe teritoriul Romaniei Ocrotirea sanatatii oamenilor muncii din...

Proiect SIDA

I. ÎNTRODUCERE SIDA şi efectele sale privite din punctul de vedere al personalului medical şi paramedical sunt un mare motiv de îngrijorare....

Discriminarea Persoanelor cu Hiv-SIDA

In Romania infectia cu HIV SIDA sub aspect de fenomen epidemic a evoluat diferit comparativ de celelalte tari, fiind explozia acestei epidemii in...

Ai nevoie de altceva?