Tehnica protezelor

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Medicină
Conține 16 fișiere: doc
Pagini : 105 în total
Cuvinte : 29261
Mărime: 171.39KB (arhivat)
Publicat de: Traian Ionescu
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Patrascu Ion

Extras din curs

PROPEDEUTICA CURS 1

TEHNOLOGIA PROTEZEI PARTIALE ACRILICE

Etapele clinico-tehnice

Definitie PPA :

Corp fizic rigid obtinut prin termopolimerizare din R.A.S.

Ca scop protetic restaureaza morfologia arcadelor dentare intrerupte de edentatii;

Se trateaza edentatia partiala.

Elemente componente :

• Baza-suprafata cea mai mare a acestor corpuri mecano-fizice ;

• Sei +arcadele artificiale-restaureaza morfologia de arcada ;

• Crosete din sarma –elemente de ancorare.

Caracteristici generale ale PPA :

Indicate ca tratament protetic provizoriu anterior solutiei protetice de durata precum proteze fixe (punti totale cu agregare mixta –implant +dinti restanti) sau proteze fixe (punti +PPS).

Indicatii :

• Clasa I Kennedy ;

• Clasa II Kennedy;

• Clasa IV Kennedy (edentatie frontala extinsa);

• Edentatie subtotala.

Avantajele PPA :

• Reabilitarea functiilor ADM rapid cu integrarea cazului clinic ;

• Se obtin in conditii medii de dotare;

• Timp de lucru, prêt de cost relativ reduse ;

• Se pot repara rapid (desprinderi de dinti, fracturi ale bazei, fracturi crosete) ;

• Materialele utilizate R.A.S., relativ ieftine +necesita un proces de termopolimerizare.

Dezavantaje :

• Acopera o suprafata extinsa a campului protetic generand disconfort ;

• Reduce spatiul functional ;

• Altereaza fonatia;

• Gustul este diminuat;

• Spatiul Donders intre dorsul limbii si bolta palatina se reduce ;

• Transmit nefiziologic presiunile =transmitere muco-osoasa spre componenta dura (osteoperiostala) cu presarea fibromucoasei.

• Rezorbtia accentuata a crestei alveolare in zonele de sprijin generand instabilitatea protezei in timp;

• Local au efect iritativ inflamator cu mobilizarea in timp a dintilor limitanti prin efect disortodondic;

• De obicei se sar etape: lingura individuala, amprenta functionala, sabloanele de ocluzie;

• Este un corp rigid,vestibularizeaza dintii limitanti »efect de cleste de extractie «

• Se fractureaza cu usurinta in zonal linguala centrala (mandibula) si zona centrala a placii palatinale (maxilar) ;

• Dupa reparatii se indica rebazarea, recaptusirea (sei) pentru a echilibra proteza pe camp altfel este instabila ;

• Materialul utilizat –R.A.S.- rata de imbatranire crescuta.

Dezavantajele sunt mai multe ca avantajele, scolile europene le utilizeaza in scop tranzitoriu.

Campul protetic in edentatia partiala extinsa :

Campul protetic-totalitatea elementelor anatomice care vin in contact cu proteza partiala acrilica;

Maxilar:

• Dintii restanti;

• Creasta alveolara;

• Bolta palatina;

• Tuberozitatea maxilara;

• Fibromucoasa.

Mandibula:

• Dintii restanti;

• Creasta alveolara;

• Tuberculul piriform ;

• Fibromucoasa.

Campul protetic anatomo-functional:

• Suportul dento-parodontal=dinti restanti (dinti reziduali) de pe arcadele dentare cu rol major in sprijinul+ancorarea PPA;

• Suportul fibromucos-osos (fibro-osteoperiostal)=fibromucoasa (camp moale) +componenta osteoperiostala (componenta dura).

Caracteristicile (rolul) suportului dento-parodontal:

• Dintii restanti=unitati odontoparodontale ce prezinta un sistem ligamentar autonom si proprioceptori care are capacitatea de adaptare a dintilor (odontomul) la presiunile ocluzale prin intreruperea reflexa cand sarcinile sunt supraliminare ;

• Sprijinul bazei protezei prin plasarea marginilor supracingular ;

• Ancorarea PPA prin crosete din sarma;

• Dintii restanti (suportul dento-parodontal) sunt examinati foarte riguros (clinic) si indirect (examen RX+model de studiu).

• Macroscopic : semne de inflamatie parodontala, gingivala, grad de rezorbtie, prezenta pungilor false sau adevarate, mobilitatea dintilor.

• Examenul RX : indirect –gradul de rezorbtie , adancimea pingilor, statusul parodontal in ansamblu (sanatatea osului periradicular).

• Pe model : se observa nivelul retractiei gingivale, tipul de contacte dento-dentare, fatete de abraziune.

Mentinerea, stabilitatea+ancorarea P.P.A. :

Clinic si pe modelul de studiu se analizeaza urmatorii factori:

• Numarul dintilor restanti +topografia lor;

• Pozitia de implantare;

• Morfologia coronara;

• Valoarea parodontala;

• Ocluzia.

1) Numarul si topografia dintilor restanti:

• dintii restanti grupati (PM-M sau grup frontal C-C) au valoare parodontala crescuta cand sunt bine implantati;

• ancorarea pe dintii restanti grupati in zonele distale este dificila ;

• frontalii grupati (clasa I Kennedy) sunt favorabili acoperii cu coroane (dintii limitanti=coroane cu lacasuri pentru pintenii ocluzali, praguri orale, convexitati vestibulare) ;

• dintii ideali pentru ancorarea-stabilitate=bine implnatati+situati in planuri diferite.

2) Pozitia de implantare :

• dintii limitanti breselor edentate migreaza in sens orizontal si vertical in absenta dintilor antagonisti, cautandu-si antagonistul ;

Factorii care favorizeaza migrarea :

-varsta edentatiei ;

-contactele dento-dentare traumatice ;

-statusul parodontal local;

-starea de sanatate a organismului;

-absenta dintilor antagonisti.

Migrari orizontale (mezio-distogresiuni)=malpozitii secundare:

• inclinare (basculare) –cu tendinta de a inchide spatiul edentat;

PM spre distal, molarii mezial, caninii mezial + distal; incisivii mezial.

• translatie-migrare corporeala, la tineri, molarul 2 in locul molarului 1 ce se extrage la 8-9 ani;

Migrari in sens vertical :in absenta dintilor antagonisti

• Extruzie- migrarea in sens vertical a dintilor fara proces alveolar ;

• Egresiune- migrarea in sens vertical + proces alveolar.

Se impune normalizarea planului de ocluzie prin depulpari si amputari coronare. Dintii respectivi pot fi si acoperiti cu coroane prevazute cu convexitati sau praguri pentru un ancoraj mai bun al crosetelor.

Migrarile orizontale mici si medii creaza retentivitati favorabile ancorarii PPA.

Ele sunt depistate la dintii pluricuspidati la molari (pe fetele vestibulare) , pe fetele linguale (1/3 M-L) la molarii inferiori ; la PM-pe ambele fete.

Dintii globulosi sunt favorabili ancorajului.

Dintii globulosi au un grad de retentivitate crescut si sunt favorabli ancorarii cu crosete din sarma.

Dintii subdimensionati necesita acoperirea cu coroane cu convexitati favorabile.

Preview document

Tehnica protezelor - Pagina 1
Tehnica protezelor - Pagina 2
Tehnica protezelor - Pagina 3
Tehnica protezelor - Pagina 4
Tehnica protezelor - Pagina 5
Tehnica protezelor - Pagina 6
Tehnica protezelor - Pagina 7
Tehnica protezelor - Pagina 8
Tehnica protezelor - Pagina 9
Tehnica protezelor - Pagina 10
Tehnica protezelor - Pagina 11
Tehnica protezelor - Pagina 12
Tehnica protezelor - Pagina 13
Tehnica protezelor - Pagina 14
Tehnica protezelor - Pagina 15
Tehnica protezelor - Pagina 16
Tehnica protezelor - Pagina 17
Tehnica protezelor - Pagina 18
Tehnica protezelor - Pagina 19
Tehnica protezelor - Pagina 20
Tehnica protezelor - Pagina 21
Tehnica protezelor - Pagina 22
Tehnica protezelor - Pagina 23
Tehnica protezelor - Pagina 24
Tehnica protezelor - Pagina 25
Tehnica protezelor - Pagina 26
Tehnica protezelor - Pagina 27
Tehnica protezelor - Pagina 28
Tehnica protezelor - Pagina 29
Tehnica protezelor - Pagina 30
Tehnica protezelor - Pagina 31
Tehnica protezelor - Pagina 32
Tehnica protezelor - Pagina 33
Tehnica protezelor - Pagina 34
Tehnica protezelor - Pagina 35
Tehnica protezelor - Pagina 36
Tehnica protezelor - Pagina 37
Tehnica protezelor - Pagina 38
Tehnica protezelor - Pagina 39
Tehnica protezelor - Pagina 40
Tehnica protezelor - Pagina 41
Tehnica protezelor - Pagina 42
Tehnica protezelor - Pagina 43
Tehnica protezelor - Pagina 44
Tehnica protezelor - Pagina 45
Tehnica protezelor - Pagina 46
Tehnica protezelor - Pagina 47
Tehnica protezelor - Pagina 48
Tehnica protezelor - Pagina 49
Tehnica protezelor - Pagina 50
Tehnica protezelor - Pagina 51
Tehnica protezelor - Pagina 52
Tehnica protezelor - Pagina 53
Tehnica protezelor - Pagina 54
Tehnica protezelor - Pagina 55
Tehnica protezelor - Pagina 56
Tehnica protezelor - Pagina 57
Tehnica protezelor - Pagina 58
Tehnica protezelor - Pagina 59
Tehnica protezelor - Pagina 60
Tehnica protezelor - Pagina 61
Tehnica protezelor - Pagina 62
Tehnica protezelor - Pagina 63
Tehnica protezelor - Pagina 64
Tehnica protezelor - Pagina 65
Tehnica protezelor - Pagina 66
Tehnica protezelor - Pagina 67
Tehnica protezelor - Pagina 68
Tehnica protezelor - Pagina 69
Tehnica protezelor - Pagina 70
Tehnica protezelor - Pagina 71
Tehnica protezelor - Pagina 72
Tehnica protezelor - Pagina 73
Tehnica protezelor - Pagina 74
Tehnica protezelor - Pagina 75
Tehnica protezelor - Pagina 76
Tehnica protezelor - Pagina 77
Tehnica protezelor - Pagina 78
Tehnica protezelor - Pagina 79
Tehnica protezelor - Pagina 80
Tehnica protezelor - Pagina 81
Tehnica protezelor - Pagina 82
Tehnica protezelor - Pagina 83
Tehnica protezelor - Pagina 84
Tehnica protezelor - Pagina 85
Tehnica protezelor - Pagina 86
Tehnica protezelor - Pagina 87
Tehnica protezelor - Pagina 88
Tehnica protezelor - Pagina 89
Tehnica protezelor - Pagina 90
Tehnica protezelor - Pagina 91
Tehnica protezelor - Pagina 92
Tehnica protezelor - Pagina 93
Tehnica protezelor - Pagina 94
Tehnica protezelor - Pagina 95
Tehnica protezelor - Pagina 96
Tehnica protezelor - Pagina 97
Tehnica protezelor - Pagina 98
Tehnica protezelor - Pagina 99
Tehnica protezelor - Pagina 100
Tehnica protezelor - Pagina 101
Tehnica protezelor - Pagina 102
Tehnica protezelor - Pagina 103
Tehnica protezelor - Pagina 104
Tehnica protezelor - Pagina 105
Tehnica protezelor - Pagina 106
Tehnica protezelor - Pagina 107

Conținut arhivă zip

  • CURS 1.doc
  • CURS 10.doc
  • CURS 11.doc
  • CURS 12.doc
  • CURS 13.doc
  • CURS 14.doc
  • CURS 15.doc
  • CURS 16.doc
  • CURS 2.doc
  • CURS 3.doc
  • CURS 4.doc
  • CURS 5.doc
  • CURS 6.doc
  • CURS 7.doc
  • CURS 8.doc
  • CURS 9.doc

Alții au mai descărcat și

Curs 2 semiologie chirurgicală - semiologia traumatismelor închise

Semiologia traumatismelor închise Fracturile : - reprezinta întreruperea brusca a continuitatii oaselor datorita unui traumatism important; -...

Intubația

Calea respiratorie 1) nas →→ nasofaringe 2) gură →→orofaringe Epiglota - baza limbii - separă din punct de vedere funcţional laringele...

Boala Artrozică

Artroza este o artropatie degenerativa, multifactoriala si heretogena, caracterizata prin degradarea progresiva a cartilajului articular, însotita...

Chirurgie

0. Istoricul chirurgiei Chirurgia este ramura medicinei care se ocupă cu bolile pentru a căror vindecare este necesar un act operator. Etimologic,...

Boli Terminale

Subiecte pt ex: Data examen:11.02.2008 Examenul se va da pe doua serii, fiecare serie se va aseza pe 6 randuri, 2 subiecte pe rand. Subiecte:...

Coma - date teoretice generale

Definitie: Coma = stare patologica caracterizata prin pierderea starii de constienta, implicând reducerea reactiilor fata de stimulii externi la...

Refacere sportivă

REFACERE SPORTIVA Biblografie : Dr Cretu, Bratu Efortul Efortul este cel mai optim stimul care obliga organismul sa isi imbunatateasca...

Te-ar putea interesa și

Biomateriale Sanguine

MEMORIU JUSTIFICATIV Lucrarea de diplomă cu titlul Biomateriale sanguine, elaborată sub îndrumarea domnului conf.dr.ing. Ioan Rusu, se referă la...

Stand pentru simularea mersului uman

Capitolul 1 : ANATOMIA ŞI PATOLOGIA ARTICULAŢIEI DE ŞOLD 1.1. Generalităţi Articulaţiile umane reprezintă un exemplu particular de articulaţii...

Fractură de col femural

I. Introducere Fractura de col femural este una din afecţiunile specifice vârstei a treia şi înseamnă mai mult decât un os rupt, pentru persoanele...

Îngrijirea Pacienților cu Eventrație

Introducere O eventratie înseamnă o hernie ce apare la nivelul unei foste operaţii, adică o operaţie ruptă la ceva vreme de la momentul inţial....

Proiectarea Implanturilor

Introducere Un biomaterial reprezinta un material sintetic utilizat pentru inlocuirea unei parti din corpul uman sau pentru a functioana in...

Securitatea Calculatoarelor

Introducere Acest proiect a fost scris pentru a răspunde la necesitatea unei mai bune înţelegeri a securităţii calculatoarelor. Multe persoane şi...

Dezvoltarea percepției auditive în cadrul cursurilor extrașcolare

În ultimii ani o atenţie deosebită se acordă noilor metodologii de lucru cu copiii deficienţi de auz şi integrarea lor în societate. La rândul ei...

Fițuică CCMP

Sub 1 Etapele de evaluare a calitatii, investigarea analitica prin metode bazate pe cromatografie Investigarea anlitica. Tehnicile analitice au...

Ai nevoie de altceva?