Tehnologia Protezelor Dentare

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Medicină
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 117 în total
Cuvinte : 56842
Mărime: 6.33MB (arhivat)
Cost: Gratis

Cuprins

CAPITOLUL I

I.1. Definiţia şi clasificarea aparatelor gnatoprotetice unidentare

I.2. Principii generale de realizare a aparatelor gnatoprotetice unidentare

I.2.1. Principiul profilactic

I.2.2. Principiul curativ

I.2.3. Principiul biologic

I.2.4. Principiul biomecanic

I.2.5. Principiul homeostazie

I.2.6. Principiul ergonomie

I.3. Algoritmul tehnologic comun de realizare a aparatelor gnatoprotetice unidentare

I.4. Prelucrarea în laboratorul de tehnică dentară a amprentelor în vederea realizării aparatelor gnatoprotetice unidentare

CAPITOLUL II

Realizarea modelelor

II.1. Definiţia şi clasificarea modelelor pe care se realizează aparatele gnatoprotetice unidentare

II.2. Modelul monobloc cu „model unitar fix "

II.3. Modelul de lucru cu „model unitar mobilizabil"

II..3.1. Realizarea modelului unitar mobilizabil după metoda clasică

II.3.2. Realizarea modelului unitar mobilizabil prin metoda care utilizează pinuri

II.3.3. Realizarea modelului unitar mobilizabil prin metode moderne

II.3.4. Modele duplicat

II.4. Montarea modelelor în simulator

CAPITOLUL III

III.1. Definiţia machetei şi clasificarea metodelor de machetare

III.2. Machetarea prin metoda indirectă

III.2.1. Etapa de pregătire a modelului în vederea machetării pentru turnarea aliajelor metalice

III.2.2. Etapa de edificare a machetei

III 3. Pregătirea machetei pentru ambalare

CAPITOLUL IV

Confecţionarea tiparului

IV.1. Definiţia tiparului

IV.2. Realizarea tiparului

IV.3. Tehnici de ambalare a machetei

IV.4. Tratamentul termic al tiparului

CAPITOLUL V

Turnarea aliajelor metalice dentare

V.1. Turnarea aliajelor metalice

V.1.1. Aliaje metalice care se prelucrează prin turnare

V.1.2. Metode de realizare a fuziunii aliajelor metalice

V.2. Introducerea aliajului topit în tipar

V.2.1. Modalităţi de turnare a aliajului

V.3. Dezambalarea şi prelucrarea piesei protetice turnate

V.3.1. Sablarea

V.3.2. Dezoxidarea (decaparea) piesei turnate

V. 3.3. Prelucrarea propriu-zisă şi lustruirea piesei protetice

V3.4. Tratamentul termic al piesei protetice turnate

CAPITOLUL VI

Tehnologia de realizare a incrustaţiilor

VI.1. Definiţie, clasificare, avantaje, dezavantaje

VI.2. Particularităţi tehnologice în realizarea incrustatiilor

VI.2.1. Metoda directă de machetare

VI.2.2. Metoda indirectă de machetare

VI.2.2.1. Realizarea modelelor de lucru de inalta precizie

VI.2.2.2. Tehnica de machetare indirectă a incrustaţiilor metalice

VI.2.2.3. Turnarea incrustaţiilor metalice

VI.3. Particularităţi tehnologice în realizarea incrustaţiilor fizionomice

CAPITOLUL VII

Tehnologia de realizare a aparatelor gnatoprotetice unidentare de acoperire

VII.1. Definiţia şi clasificarea coroanelor de înveliş

VII.2. Coroana de înveliş metalică

VII.3. Coroane de înveliş fizionomice

VII.3.1. Coroane fizionomice din răşini sintetice

VII.3.1.1. Coroana fîzionomică acrilică

VII.3.1.2. Coroana fizionomică diacrilică

VII.3.1.3. Coroana fizionomică ceramică

VII.4. Coroana mixtă

VI.4.1. Coroana metalo-ceramică

VII.4.2. Coroana metalo-plastică

VII.4.2.1. Coroana metalo-acrilică

VII.4.2.2. Coroana metalo-diacrilică

CAPITOLUL VIII

Tehnologia de realizare a aparatelor gnatoprotetice unidentare de substituţie

VIII.1. Definiţia şi clasificarea aparatelor gnatoprotetice unidentare de substituţie

VIII.2. Realizarea modelului de lucru pentru confecţionarea aparatelor gnatoprotetice unidentare de substituţie

VIII.2.1. Machetarea şi realizarea infrastructurii metalice a aparatului gnatoprotetic unidentar cu piesă protetică unică tip Richmond

VIII.2.2. Realizarea componentei fizionomice a aparatului gnatoprotetic unidentar de substituţie cu piesă protetică unică

VIII.3. Tehnologia de realizare a aparatului gnatoprotetic unidentar de substituţie prin dublă piesă protetică

Bibliografie

Extras din document

CAPITOLUL I

I.1. Aparatele gnatoprotetice unidentare, denumite şi microproteze, sunt substitute artificiale, inerte şi aloplastice, utilizate clinic în terapia leziunilor odontale coronare.

Leziunile odontale coronare se consideră abateri de la normal prin:

- pierderea integrităţii coronare dentare cauzată de carie, traumatism, abrazie, eroziuni etc;

- anomalii de forma, culoare, volum;

- anomalii de sediu şi direcţie ale coroanei dentare.

Microprotezele au şi alte utilizări clinice ca elemente aso¬ciate în construcţii protetice plurale:

- în tratamentul conjunct al stării de edentaţie, unde capătă denumirea de elemente de agregare şi servesc la fixarea aparatelor gnatoprotetice conjuncte pe dinţii stâlpi;

- în tratamentul adjunct al stării de edentaţie, microprotezele fixate la dinţii stâlpi, suport, intermediază aplicarea de elemente de menţinere şi stabilizare a aparatelor gnatopro¬tetice adjuncte;

- ca şi elemente componente ale unor dispozitive utilizate la imobilizarea dinţilor parodontotici;

- ca elemente ale aparatelor gnatoprotetice conjuncte utilizate în tratamentul de echilibrare a rapoartelor ocluzale.

Patologia sistemului stomatognat care beneficiază de tratament gnatoprotetic are o multitudine de forme clinice şi o diversitate de posibilităţi terapeutice în care sunt antrenate şi microprotezele. Noi vom aprofunda tehnologia de realizare a microprotezelor utilizate ca elemente unitare.

Microprotezele sunt elemente conjuncte adaptate în mod intim la structurile dintelui de care se fixează cu ajutorul unui liant. Dintele este preparat corespunzător fiecărui tip de microproteză şi constituie substructura organică a respectivei piese protetice. Toate structurile biologice ale cavităţii orale care vin în contact cu aparatul gnatoprotetic formează câmpul protetic. în cazul microprotezelor câmpul protetic este format din: dintele pe care se aplică microproteza, ţesuturile parodontale ale dintelui respectiv, dinţii vecini, dinţii antagonişti.

In funcţie de modul în care microprotezele refac morfologia coronară, acestea se pot clasifica în: microproteze de acoperire, de reconstituire şi de substituire.

In funcţie de agregare, care reprezintă raportul care se creează între microproteză şi suprafaţa preparată a substructurii organice, microprotezele se clasifică în: microproteze cu agre-gare coronară extrinsecă, intrinsecă şi mixtă, cu agregare radiculaţă, agregare dentinară, pulpară etc.

In funcţie de materialul din care se confecţionează, pot fi: metalice (din diferite aliaje metalice), nemetalice: acrilice, diacrilice, ceramice şi mixte: metalo-acrilice, metalo-diacrilice şi metalo-ceramice.

Aceste materiale impun şi tehnologia de realizare:

- turnare - metale şi anumite ceramici;

- ştanţare - metale;

- ardere - ceramicile;

- polimerizare - răşini polimerice (acrilice, diacrilice);

- prin combinarea metodelor enumerate mai sus.

I.2. Indicaţiile de utilizare a diferitelor tipuri de micropro¬teze rezultă în urma examenului clinic, conform indicilor clinico-biologici individuali. Realizarea lor se efectuează în conformitate cu pregătirea substructurii organice de. către medic şi cu indicaţiile transmise de acesta. Execuţia tehno¬logică participă la reuşita tratamentului prin respectarea acestor secvenţe de raţionament medical şi subordonându-se principiilor de tratament gnatoprotetic. Noi vom delimita aspectele prin care tehnologia se subordonează acestor principii generale.

I.2.1. PRINCIPIUL PROFILACTIC se realizează pe două nivele:

- la nivel general urmăreşte profilaxia bolilor generale care pot fi cauzate de tratamentul stornatologic atât la pacient, cât şi la echipa care instituie tratamentul. De aceea, în laboratorul de tehnică dentară se vor introduce măsuri de prevenire a transmiterii bolilor generale prin manopere specifice atât fa piesele ce vin din sectorul clinic, cât şi la cele transmise în sectorul clinic.

- la nivel local se disting trei categorii de obiective:

• obiectivele profilaxiei primare care se adresează menţi¬nerii stării de sănătate a structurilor sistemului stomatognat;

• obiectivele profilaxiei secundare prin care se împiedică apariţia unor modificări patologice în urma instituirii tratamentului stomatologic. In cazul microprotezelor se va evita apariţia proceselor carioase şi a altor leziuni consecutive incorectei adaptări între piesa protetică şi substruc¬tura organică;

• obiectivele profilaxiei terţiare care urmăresc împiedicarea extinderii fenomenelor patologice la structurile vecine, în cazul nostru ţesuturile ce vin în contact sau sunt la distanţă de dintele pe care s-a aplicat microproteza, şi a tulburărilor ce pot surveni la nivelul celorlalte componente ale siste¬mului stomatognat.

Ca atare, în timpul executării protezelor dentare unitare trebuie să avem în permanenţă în vedere obiectivele profilaxiei generale, iar la nivel local ale profilaxiei secundare şi terţiare.

Un prim obiectiv profilactic în elaborarea microprotezelor îl constituie menţinerea stării de sănătate a sistemului parodontal. Afectarea frecventă a parodonţiului este posibilă prin nerealizarea corectă a ariei de contact proximal, dimensiunilor şi morfologiei caracteristice a spaţiului interproximal, ambrazurile contururilor coronare, adaptării cervicale la nivelul coletului dentar. La nivel ocluzal trebuie restabilită morfologia ocluzală, iar pe ansamblu trebuie respectat raportul coroană/rădăcină şi nemodificarea parametrilor implantării.

Caria dentară se previne prin crearea unei joncţiuni dento-protetice perfect etanşe care nu permite comunicarea mediului oral cu plaga dentinară rezultată din prepararea substructurii organice. La microproteză, prin conformarea tuturor suprafeţelor externe se urmăreşte .să nu se creeze zone de retenţie pentru alimente cu dinţii vecini, iar întreg ansamblul dinte-microproteză să favorizeze autocurăţirea şi periajul corect (curăţirea).

Disfuncţiile la nivelul determinantului anatomic dentar se previn prin confecţionarea de microproteze care să asigure rapoarte ocluzale statice şi dinamice corecte. Prin materialele din care se confecţionează, conformaţie şi finisare, microprotezele nu trebuie să afecteze cu nimic caracteristicile mediului oral şi integritatea ţesuturilor moi cu care vin în contact.

I.2.2. PRINCIPIUL CURATIV constă în refacerea integrală a funcţiilor globale ale sistemului stomatognat prin reconsti¬tuiri morfologice corecte ale coroanelor dentare afectate de leziuni odontale coronare.

I.2.3. PRINCIPIUL BIOLOGIC impune ca microprotezele, să se integreze organismului prin biocompatibilitatea faţă de ţesuturile vii a materialelor din care se confecţionează. Aceste materiale nu trebuie să fie toxice şi nu trebuie să-şi modifice în timp structura chimică în urma proceselor tehnologice sau a funcţionării în cavitatea orală, sau starea de suprafaţă şi să nu traumatizeze ţesuturile orale.

Bibliografie

1. BAClU C., ALEXANDRESCU I., POPOVICI R., BACIU MARIA - Ştiinţa materialelor metalice. Ed. Didactică şi Pedagigică, Bucureşti, 1996

2. BOCCARA ERIK - Interet de la tehnique de la cire par addition dans la stabilitte dimenssionelle de maquettes de prothese. Les Cahiers de Protheses, vol. 45, 1984

3. BOURELLY G., DAVID P. - Cum se orientează solidificarea pieselor din aliaje metalice în tehnica turnării protezelor dentare. Les Cahiers de Protheses, 1980

4. BRATU D. şi col. - Materiale dentare utilizate în laboratorul de tehnică dentară. Ed. Helicon, Tiniişoara, 1994

5. BRATU D. şi col. - Coroana mixtă. Ed. Helicon, Timişoara, 1994

6. BRUGIRARD J.; GUIRALDENQ J. - La fusione en prothetique dentaire. Enciclopedie Medico-Chirurgicale, Paris, 1989

7. BURLUI V. şi col. - Protetică dentară. Curs litografiat U.M.F. Iaşi, 1989

8. BURLUI V. - Gnatologie clinică. Ed. Junimea, Iaşi, 1979

9. COMBE E. - Date asupra materialelor dentare. Ed. Chiurchill Livingstone, Londra, 1992

10. CAITUCOLLI FR. - La fusione en prothetique dentaire. Enciclopedie Medico-Chirurgicale, 1973

11. CAITUCOLLI FR., FERRAN P. - Parametrii principali factori de reuşită prin metoda cerii pierdute. Les Cahiers de Protheses Dentaire, voi. 40; 1982

12. FROMENT J., ALDIE J. – C.F.A.O. - Sistemul Cerec - Realites Cliniques, voi. IV, 1993

13. FUSAYAMA TAKAO - Suprafaţa rugoasă a pieselor turnate prin diferite tehnici de turnare. The Journal British Dent., vol. V, 1973

14. HARTER J. – Incercare de sinteză privind restaurările ceramo-metalice. Restaurări unidentare şi punţi de mică amplitudine. Actualites d'odonto-stomatologiques, voi. 126, 1979

15. HĂRAUSGEGEBEN, von L. HUPFAUF - Festsitzender Zahnersatz. Ed. Urban and Schwarzenberg-Munchen, voi. 2 şi 5, 1987

16. GUYONVARE C. - Les aplications de l'electrolise -L'information dentaire, voi. 16, 1971

17. IONESCU Gh. şi col. - Clinica preparării dentare în vederea aplicării de rnicroproteze. Ed. Apollonia, Iaşi, 1997

18. KWITKOWSKI ST. - A preliminary consideration of the glass-ceramic dowel post and core. The Internaţional Journal of Prosthodontics, voi. 2, 1989

19. LABARGE JJ., TREHEUX D. - Durificarea aliajelor dentare turnate pe bază de aur. Les Congres Internationeles de Metalurgie Dentaire, Lyon, 1980

20. MUIA PAUL - The four dimensional tooth color system. Quintessence Publishing Co. Inc., Chicago, 1985

21. MARMASSE A. - Denttisterie Restauratrice - Tom II. Ed. Beiliozze J.B. et files, Paris, 1970

22. MORMON W. - Inlay C.A.O. - F.A.O. - C.E.R.E.C. - 5 . ani de existenţă. Clinique, Odontologie - Vol. 13, 1992

23. NEY crown and bridge. Tehniques book, 1972

24. PERLMUNTER S. - Reconstitutions ocluzalles et Ies procedees ceramo-metaliques. Actualites d'odonto-stomatologiques, voi. 126, 1979

25. RÎNDAŞU I. - Proteze dentare - vol. 1. Ed. Medicală, Bucureşti, 1994

26. RIESGO OMAR - Porcellain sur alliages nonpreciosses. Les Cahiers des Protheses Dentaire vol. 42, 1983

27. STURDEVANT J.P. - Gold inlay and gold onlay - operative dentistry restauration for II cavity preparation, Ed. III, Mosby Company. The art and science of operative dentistry -capitolul XIV, 1994

28. STURDEVANT J.P. - Gold inlay restauration for classes I, IV, V and VI cavity preparations and the pinledge restaurations. The art and science of operative dentistry - cap. XV, 1985

29. SHELL J. - Dental materials. St. Louis, The CV. Mosby Company, 1938

30. SIMONPAOLI Y - Protocole de cuisson de la porcellain dentaire sur un aliage nickel-chrome. Enciclopedie Medico-Chirurgicale, Paris, 1975

31. SIMONPAOLI Y. et colab. - Ceramo-metaliques sur des , materiales nonprecioses. Actualites d'odonto- stomatologiques, vol. 109, 1975

32. SETZ JURGEN - Adaptarea marginală a coroanelor galvano-ceramice cimentate. The International Journal of Prosthodontics, vol. I, II, 1989

33. STELEA O., MORARIU C. - Biomateriale. Ed. Apollonia, Iaşi, 1997

34. VICQ B. JANOT - Stabilite dimensionelle des cires a maquettes en protheses conjointe. Les Cahiers des Protheses, nr. 31, 1980

35. WOHLEWEND ARNOLD - Metallo-ceramic and all porcelain restaurations current considerations. The International Journal of Prosthodontics, voi. 2,1989

Preview document

Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 1
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 2
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 3
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 4
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 5
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 6
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 7
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 8
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 9
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 10
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 11
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 12
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 13
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 14
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 15
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 16
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 17
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 18
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 19
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 20
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 21
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 22
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 23
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 24
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 25
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 26
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 27
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 28
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 29
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 30
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 31
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 32
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 33
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 34
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 35
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 36
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 37
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 38
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 39
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 40
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 41
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 42
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 43
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 44
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 45
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 46
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 47
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 48
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 49
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 50
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 51
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 52
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 53
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 54
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 55
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 56
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 57
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 58
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 59
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 60
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 61
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 62
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 63
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 64
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 65
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 66
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 67
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 68
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 69
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 70
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 71
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 72
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 73
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 74
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 75
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 76
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 77
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 78
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 79
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 80
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 81
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 82
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 83
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 84
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 85
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 86
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 87
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 88
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 89
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 90
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 91
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 92
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 93
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 94
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 95
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 96
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 97
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 98
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 99
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 100
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 101
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 102
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 103
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 104
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 105
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 106
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 107
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 108
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 109
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 110
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 111
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 112
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 113
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 114
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 115
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 116
Tehnologia Protezelor Dentare - Pagina 117

Conținut arhivă zip

  • Tehnologia Protezelor Dentare.docx

Alții au mai descărcat și

Tehnologia de realizare a lucrărilor protetice pe suport de zirconiu prin metoda cad cam

Încă din cele mai vechi timpuri, zâmbetul și aspectul dinților au o importanță deosebită în aprecierea frumuseții unei persoane. Atât frumusețea,...

Nanoroboții cu aplicații în medicină

1. Introducere Medicii se confrunta adesea cu problematica executării unor operaţii complexe de micro-chirurgie pentre repararea vaselor de sânge,...

Stimularea imunității prin medicamente

Intrοducеrе Меcanismе biоlоgicе cоmрlеxе au aрărut şi s-au реrfеcţiоnat în cursul еvоluţiеi viеţii реntru a рrоtеja оrganismul îmроtriva...

Evaluare gradul de finisare a suprafețelor lucrărilor CAD-CAM

Intrοduϲеrе În aϲеѕt mοmеnt tеһnοlοgia ϹAD-ϹAМ în ϲadrul tеһniϲii dеntarе a avanѕat ϲοnѕidеrabil, daϲă primеlе prοgramе οfеrеau dοar pοѕibilitatеa...

Efecte negative ale antibioticelor

- Ce sunt antibioticele? Antibioticele sunt produse naturale sau sintetice care ajută organismul să se apere împotriva agresiunilor bacteriene. De...

Managementul stresului asupra sănătății

Stres, sau stress, reprezinta sindromul de adaptare pe care individul il realizeaza in urma agresiunilor mediului; ansamblu care cuprinde...

Anestezia - Anestezice

Anestezia reprezintă un procedeu medical de diminuare sau de suprimare temporară, completă sau parțială, a sensibilității corpului la dureri,...

Plan de îmbunătățire a cabinetului medical

Plan de îmbunătăţire a calităţii serviciilor medicale într-un cabinet medical 1. Rezumat În acest plan de îmbunătăţire a serviciilor medicale din...

Te-ar putea interesa și

Tehnologia Neconvențională de Fabricație o ramă-suport Montaj Radio

1. TEHNOLOGIA CLASICĂ DE FABRICAŢIE 1.1. Itinerarul tehnologic de realizare a piesei prin tehnologii clasice 1.1.1. Turnare sub vid Turnarea în...

Tehnologia de realizare a lucrărilor protetice pe suport de zirconiu prin metoda cad cam

Încă din cele mai vechi timpuri, zâmbetul și aspectul dinților au o importanță deosebită în aprecierea frumuseții unei persoane. Atât frumusețea,...

Tricoturi Medicale Nonimplantabile

I. Introducere Tricotul este un produs textil, format din ochiuri legate între ele, dispuse sub formă de şiruri şi rânduri. Tricotul se obţine pe...

Coroana Metalică Turnată

INTRODUCERE Lipsa igienei dentare si iatrogeniile clinico-tehnice dublate de o neglijentÎ a pacientilor, altereaza si mai mult integritatea...

Tehnologii neconvenționale

Prelucrarea materialelor metalice utilizand tehnologiile neconvenţionale în vederea obţinerii unor produse a apărut ca o necesitate obiectivă,...

Proiectarea Implanturilor

Introducere Un biomaterial reprezinta un material sintetic utilizat pentru inlocuirea unei parti din corpul uman sau pentru a functioana in...

Mixul de Marketing

O viziune de ansamblu Pentru a trece la ultima etapă, anume configurarea mixului de marketing, sunt necesare câteva referiri la rezultatele...

Tehnologia Magneților Permanenți

1.Introducere Magneţii permanenţi (MP) sau materialele magnetice dure sunt caracterizate printr-o rezistenţă mare la demagnetizare, odată ce...

Ai nevoie de altceva?