Terapia Durerii

Durerea  scurt istoric, concept, teorii patogenice, clasificare

INTRODUCERE

Spinoza (filozof olandez sec XVII) da un postulat radical care reflecta crud realitatea; durerea este o componenta esentiala a vietii umane", iar Schopenhauer (filozof german sec XVIII-XIX pofta de viata/instinctul de supravietuire este comun tuturor fiintelor vii, si implicit sursa de suferinta) postula ca durerea este un rau", iar Milton, o denumeste metaforic mizerie absoluta".

Durerea este prezenta în peste 10000 de boli, entitati patologice sau evenimente lezionale cunoscute. Practic, putem spune ca aproape nu exista conditie patologica în care durerea sa nu apara la un moment dat, pe parcursul evolutiei ei, asta în conditiile în care nu este chiar simptomul initial ce determina prezentarea pacientului la doctor.

Vom începe abordarea acestui curs, prin a sublinia importanta întelegerii durerii, fie ca este vorba de durere - simptom sau durere  sindrom.

La loc de cinste printre pacientii dificili / cu probleme se afla pacientul cu durere cronica. Contactul initial precum si a relatia ulterioara dintre KT si.pacient (aspect adesea minimizat de catre unii terapeuti si care poate face în final diferenta între succesul sau esecul terapeutic), este supusa la grea încercare, este supusa la grea încercare în fata unui astfel de caz clinic, ca sa nu mai vorbim de dificultatea conceperii unui program de exercitii recuperatorii, dupa ce v-ati însusit doua dintre principiile majore ale terapeutului: primum non noccere, si dublul principiu al absentei durerii.

SHAFT = Sad, Hostile, Anxious, Frustrated, Tenanaciously clings to the health care system = Ostil, Frustrat, Trist, Anxios,Tenace în încercarea de-asi gasi tratamentul = OFTAT = trasaturi ale pacientului cu durere cronica. El este un neînteles al sistemului medical el ramîne cu durerea ca singur simptom dupa un parcurs posttraumatic normal  devine iritat si frustrat, incepe sa schimbe medicii curanti, devine dependent de medicasia antalgica, supradozeaza,ajungand la mare risk de iatrogenitasi în mtinile unor medici care îi vreau binele. Raspundde doar partial si temporar la unele tratamente. Încearca orice, devine deprimat inactiv, incapabil sa mai functioneze.

Componenta afectiv emotionala reprezinta un element de supramodulare. Ea influenteaza atât pragul durerii (prima senzatie dureroasa abia perceptibila produsa de un stimul minim si pe care un individ prevenit o poate semnaliza verbal = nivelul de recunoastere a 50% din stimulii durerosi = cea mai recenta experienta de durere pe care pacientul o recunoaste), cât si pragul reactiei la durere prin deteriorarea personalitatii pacientului.

Besson si colab. (1987) disting 3 componente în fenomenul dureros:

- componenta senzorial - discriminativa, care se refera la capacitatea de

analiza a naturii durerii, a localizarii ei topografice, a intensitatii .si duratei de

actiune a stimulului dureros;

-componenta emotional - psihogena, ce cuprinde asa zisul limbaj psihogen de exprimare simbolica a durerii, cu un spectru semantic si onomasiologic foarte larg însotit de o reactie gestuala = semnificatia durerii ptr pacient;

- componenta cognitiva - evaluativa (discriminativ  prospectiva), ce implica fenomene de atentie, de evaluare a experientei anterioare si de anticipare a riscurilor. Experientele dureroase anterioare, nivelul cultural, tipul emotional au un rol important în perceperea durerii si reactia pacientului fata de ea..

Istoric

Hipocrat si ulterior Galen constata ca amorteala moderata distruge durerea prin expunere la aer rece, aplicatii refrigerente si administrarea de opiu, care era socotit tot o substanta rece" prin efectul sau. Perntru Avicenna durerea este un simptom ce permite diagnosticul unor boli, iar pentru Descartes un mijloc de cunoastere a uniunii între corp si suflet, concept ce-i permite sa dea o explicatie si durerii fantoma". Majoritatea cercetatorilor constata implicarea psihicului în durere (Galenn, Ignatius de Loyola, Descartes, Syndenham, Cabani) care poate duce la tulburari grave.

Fiind o metoda de producere a unei suferinte fizice si psihice cumplite durerea a fost folosita atât în trecut cât si în prezent ca o metoda de torturi pentru deconspirarea unor secrete sau realizarea unor pedepse. În evul mediu tortura publica era facuta curent, spectatorii admirând calitatile de artist" ale calaului, care folosind o gama variata de metode reusea sa tina cât mai mult viata victimei, care scotea strigate sfâsietoare. Pentru aceste calitati" calaul era bine apreciat si remunerat. Împaratul Deceus, în timpul persecutiilor crestine din Alexandria, i-a scos dintii Sf. Apollonia pentru a se lepada de religia crestina. Dealtfel, in numele crestinismului, si sub pretextul ispasirii pacatelor si al purificarii prin durere apare o institutie sinonima cu tortura = Inchizitia spaniola. Regele loan al Angliei, mai pragmatic, folosea scoaterea dintilor de la supusii bogati, pentru a le lua banii. Unui nobil i-a scos câte un dinte în fiecare zi, pâna ce acesta s-a hotarât sa-i dea regelui suma ceruta. Suferinta lui Isus Cristos si a tuturor sfintilor sunt pilde crestine de tarie morala. Acelasi lucru se poate spune si despre anumite filozofii vechi sau curente psiho-somatice care propavaduiesc stoicismul, autoperfectionarea trupeasca si spirituala, autostapânirea prin exercitii fizice speciale, controlul respiratiei, concentratrea meditativa, relaxarea si autosugestia.

Ca si conceputul religios aceste metode fac sa creasca rezistenta la durere a subiectilor, distragându-le si atentia de la boala de baza. Un capitol aparte îl reprezinta azi metodele psihice de tratament a durerii.

Sherrington a intuit primul semnificatia biologica a durerii, în cercetarile sale privind reflexele spinale (1900) si a asimilat-o stimulilor capabili sa sesizeze amenintarile asupra integritatii fizice si functionale a organismului.

Adrian (1947) confirma în cercetarile sale opinia lui Sherrington asupra durerii ca simt nociceptiv, protector al organismului si demonstreaza reflexul spinal aparare, prin flectarea membrelor din cele trei articulatii (reactia de scurtare) la stimulii durerosi aplicati pe extremitatile lor.

Erlanger si Gasser (1930) identifica în radacinile spinale si în nervii spinali somatici fibre cu conducere lenta, specifice pentru durere.

.Moruzzi si Magoun (1949  1950) descopera rolul functional al formatiei reticulate a trunchiului cerebral si identifica sistemul reticulat activator ascendent, cu transmitere senzitiva si senzoriala nespecifica. Acest sistem primeste colaterle de la caile sensibilitatii generale si caile organelor de simt de la nivelul trunchiului cerebral si le transmite nespecific si difuz, prin intermediul talamusuiui, la scoarta cerebrala.

Aceasta transmitere nespecifica, difuza, spre scoarta cerebrala include si durerea.

Concept

Daca de la începutul secolului nostru au aparut diverse specialitati, totusi nu a existat preocuparea pentru un studiu de specialitate si pentru durere! Se spune ca foarte multi ani medicina, atât cea experimentala cât si cea curativa au neglijat studiul durerii, ceea ce a dus la o stagnare a cunostintelor si mijloacelor de tratament în domeniu. Dupa anul 1940 putem vorbi de o crestere a preocuparilor în domeniul cercetarii stiintifice a durerii, iar dupa 1960 a celor de tratament.