Terapie intensivă

Curs
8/10 (6 voturi)
Domeniu: Medicină
Conține 15 fișiere: doc, rtf
Pagini : 103 în total
Cuvinte : 26258
Mărime: 308.73KB (arhivat)
Publicat de: Bianca Trifan
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Slanina Ana

Cuprins

  1. - Algoritm pentru F.V./ T.V. fara puls
  2. - Algoritm pentru activitatea electrica fara puls ( A.E.P.)
  3. - Algoritm pentru asistolie
  4. - Algoritm pentru infarctul de miocard ( I.M.A.)
  5. - Algoritm pentru situatii de stop cardiac iminent
  6. - Algoritm pentru hipotensiune / soc / edem pulmonar acut
  7. - Algoritm pentru bradicardie
  8. - Algoritm pentru tahicardie / tahicardie cu puls
  9. - Algoritmul cardioversiei (cu pacient care nu se afla în stop cardiac)
  10. - Algoritmul universal pentru urgentele cardiace la adult
  11. Anestezia
  12. Durerea
  13. Consultul preanestezic
  14. Medicatia preanestezica
  15. Anestezia generala ( A.G.)
  16. Droguri utilizate in A.G., mecanisme de actiune a anestezicelor
  17. Tehnici anestezice
  18. Inregistrarea anesteziei
  19. Anestezia loco – regionala ( A.L.)
  20. Clasificarea si structura anestezicelor locale
  21. Mecanisme de actiune a anestezicelor locale
  22. Blocul anestezic diferential
  23. Toxicitatea sistemica
  24. Tehnici anestezice loco – regionale
  25. Anestazia subarahnoidiana
  26. Anestezia peridurala
  27. Insuficienta respiratorie
  28. Intubatia oro-traheala ( I.O.T.)
  29. Nutritia
  30. Resuscitarea cardio – respiratorie ( R.C.R.)
  31. Insuficienta renala acuta

Extras din curs

1. Daca defibrilatorul nu este imediat disponibil începeti RCR.

2. Daca defibrilatorul este imediat disponibil începeti cu defibrilarea (fara a efectua RCR); se administreaza pâna la trei socuri electrice cu energii de respectiv 200 J, 200 – 300 J, 360 J; între doua socuri electrice ne oprim 1 – 2 secunde, pentru a permite reîncarcarea defibrilatorului si pentru a evalua aspectul electrocardioscopic.Defibrilarea va fi oprita îndata ce pe monitorul EKG apare un alt aspect decât FV/TV.

Pumnul precordial poate converti o TV în ritm sinusal în 11 – 25 % din cazuri; eficienta în caz de FV este înca si mai scazuta întrucât este o manevra ce poate fi aplicata rapid si usor, este cotat ca o tehnica optionala (clasa IIb ) la pacientii care au suferit un stop cardio – circulator, în conditiile în care un defibrilator nu este imediat disponibil. Nu va înlocui niciodata defibrilarea electrica si, întrucât poate transforma o TV în FV, AEP sau asistolie nu va fi aplicat pacientilor cu TV cu puls.

3. Dupa administrarea celor trei socuri electrice se evalueaza activitatea electrica cardiaca:

a) Ritm sinusal – evalueaza semnele vitale, mentine libertatea cailor aeriene, sustine ventilatia, administreaza medicatia necesara pentru mentinerea tensiunii arteriale, a ritmului si frecventei cardiace normale.

b) Activitate electrica fara puls – vezi algoritmul.

c) Asistolie – vezi algoritmul.

d) FV/TV persistenta sau recurenta – treci la 4.

4. Începe (continua) RCR, intubatie si ventilatie cu O2 100%, obtinerea accesului venos.

5. Adrenalina 1 mg în bolus rapid i.v., urmata de defibrilare cu 360 J dupa 30 – 60; între primele trei defibrilari initiale si aceasta a patra defibrilare trebuiesc efectuate 10 cicluri de resuscitare care sa duca la corectarea partiala a hipoxiei si acidozei miocardice. (trec 2 minute).

6. În continuare se va administra adrenalina la fiecare 3 – 5 minute, urmata, la 30 – 60 sec, de o noua defibrilare cu 360 J; doza recomandata de adrenalina este de 1 mg. Dar, daca aceasta nu da rezultate, se poate apela la alte doze: intermediare (2 – 5 mg), progresiv crescânde (1 – 3 – 5 mg )sau mari ( 0,1 mg/kg corp).

7. Administrarea de medicatii clasa IIa, urmata fiecare de un nou soc electric cu 360J, la 30 – 60 sec, dupa administrarea medicatiei; succesiunea va fi drog – soc, drog – soc.

a) Xilina 1,5 mg/kg corp bolus i.v.; se poate repeta dupa 3 – 5 minute, pâna la o doza totala de 3 mg/kg corp. Nu se administraza xilina în perfuzie continua în cursul RCR; perfuzia continua, cu un ritm de 2 – 4 mg/minut ; se poate administra dupa reluarea circulatiei spontane.

b) Tosilat de bretiliu 5 mg/kg corp, bolus i.v.; se poate repeta dupa 5 minute, 10 mg/kg corp si apoi, la fiecare 5 minute, aceeasi doza, pâna la o doza totala de 30 – 35 mg/ kg corp.

c) Procainamida – perfuzie continua cu 30 mg/min, pâna la o doza totala de 17 mg/kg corp.

d) Sulfat de magneziu 1 – 2 mg, lent i.v., în FV/TV recurente severe; se poate administra mai precoce în torsada vârfurilor sau când se suspicioneaza o hipomagneziemie.

Preview document

Terapie intensivă - Pagina 1
Terapie intensivă - Pagina 2
Terapie intensivă - Pagina 3
Terapie intensivă - Pagina 4
Terapie intensivă - Pagina 5
Terapie intensivă - Pagina 6
Terapie intensivă - Pagina 7
Terapie intensivă - Pagina 8
Terapie intensivă - Pagina 9
Terapie intensivă - Pagina 10
Terapie intensivă - Pagina 11
Terapie intensivă - Pagina 12
Terapie intensivă - Pagina 13
Terapie intensivă - Pagina 14
Terapie intensivă - Pagina 15
Terapie intensivă - Pagina 16
Terapie intensivă - Pagina 17
Terapie intensivă - Pagina 18
Terapie intensivă - Pagina 19
Terapie intensivă - Pagina 20
Terapie intensivă - Pagina 21
Terapie intensivă - Pagina 22
Terapie intensivă - Pagina 23
Terapie intensivă - Pagina 24
Terapie intensivă - Pagina 25
Terapie intensivă - Pagina 26
Terapie intensivă - Pagina 27
Terapie intensivă - Pagina 28
Terapie intensivă - Pagina 29
Terapie intensivă - Pagina 30
Terapie intensivă - Pagina 31
Terapie intensivă - Pagina 32
Terapie intensivă - Pagina 33
Terapie intensivă - Pagina 34
Terapie intensivă - Pagina 35
Terapie intensivă - Pagina 36
Terapie intensivă - Pagina 37
Terapie intensivă - Pagina 38
Terapie intensivă - Pagina 39
Terapie intensivă - Pagina 40
Terapie intensivă - Pagina 41
Terapie intensivă - Pagina 42
Terapie intensivă - Pagina 43
Terapie intensivă - Pagina 44
Terapie intensivă - Pagina 45
Terapie intensivă - Pagina 46
Terapie intensivă - Pagina 47
Terapie intensivă - Pagina 48
Terapie intensivă - Pagina 49
Terapie intensivă - Pagina 50
Terapie intensivă - Pagina 51
Terapie intensivă - Pagina 52
Terapie intensivă - Pagina 53
Terapie intensivă - Pagina 54
Terapie intensivă - Pagina 55
Terapie intensivă - Pagina 56
Terapie intensivă - Pagina 57
Terapie intensivă - Pagina 58
Terapie intensivă - Pagina 59
Terapie intensivă - Pagina 60
Terapie intensivă - Pagina 61
Terapie intensivă - Pagina 62
Terapie intensivă - Pagina 63
Terapie intensivă - Pagina 64
Terapie intensivă - Pagina 65
Terapie intensivă - Pagina 66
Terapie intensivă - Pagina 67
Terapie intensivă - Pagina 68
Terapie intensivă - Pagina 69
Terapie intensivă - Pagina 70
Terapie intensivă - Pagina 71
Terapie intensivă - Pagina 72
Terapie intensivă - Pagina 73
Terapie intensivă - Pagina 74
Terapie intensivă - Pagina 75
Terapie intensivă - Pagina 76
Terapie intensivă - Pagina 77
Terapie intensivă - Pagina 78
Terapie intensivă - Pagina 79
Terapie intensivă - Pagina 80
Terapie intensivă - Pagina 81
Terapie intensivă - Pagina 82
Terapie intensivă - Pagina 83

Conținut arhivă zip

  • .cuprins.doc
  • Algoritm pentru FV.doc
  • Algoritm pentru activitatea electrica fara puls.doc
  • Algoritm pentru asistolie.doc
  • Algoritm pentru infarctul de miocard.doc
  • Algoritme pentru situatii de stop cardiac iminent.doc
  • Algoritmul pentru bradicardie.doc
  • Algoritmul pentru tahicardie.doc
  • Anestezia.doc
  • Insuficienta renala acuta.rtf
  • Insuficienta respiratorie.doc
  • Intubatia traheala.rtf
  • Nutritia.doc
  • RCR-algoritm universal.doc
  • Resuscitarea cardio-respiratorie.doc

Alții au mai descărcat și

Îngrijirea pacienților cu insuficiență renală acută

1.1.Noţiuni de anatomie a aparatului urinar Aparatul urinar sau excretor are un rol deosebit de important servind la eliminarea din organism a...

Îngrijirea Pacienților cu Tulburări de Sexualitate

6.1 Disfunctiile sexuale Sunt caracterizate prin perturbari în dorinta sexuala si în modificarile psihofiziologice care caracterizeaza ciclul de...

Aspecte ale Depresiei în Schizofrenie

I. PARTEA GENERALĂ Capitolul 1 Date generale privind schizofrenia 1.1 Definiţia şi istoricul bolii Schizofrenia este un sindrom clinic cu o...

Îngrijirea pacientului cu boala Parkinson

ARGUMENT James Parkinson a descris in 1817 sub denumirea de „Paralizie agitata” boala ce ii poarta numele si care este mai frecventa la barbati...

Fiziopatologia locomoției

1. LOCOMOTIA În fiziologie, locomoția este funcția unui organism viu compusă dintr-un complex de mișcări realizate prin mecanisme și organe...

Modelul Hodgkin-Huxley

ACTIVITATEA ELECTRICA A MEMBRANEI CELULARE IV. 1. Bioelectrogeneza Acest fenomen se refera la producerea de electricitate în organismele vii....

Sociologie Medicală

Aparitia sociologiei. Obiectul si problematica sociologiei. August Comte este creditat drept inventatorul termenului de sociologie, el folosind...

Chirurgie

0. Istoricul chirurgiei Chirurgia este ramura medicinei care se ocupă cu bolile pentru a căror vindecare este necesar un act operator. Etimologic,...

Te-ar putea interesa și

Evaluarea Riscurilor de Cutremur la Nivelul Județului Vrancea

Baza acestei lucrări o constituie strategia de acţiune şi de management al situaţiilor de urgenţă create în urma producerii unui cutremur într-o...

Hemoragiile Digestive Superioare

CAPITOLUL I HEMORAGIILE DIGESTIVE SUPERIOARE 1. Definiţie H.D.S. reprezintă sângerarea la nivelul tubului digestiv, proximal : esofag, stomac,...

Managementul Calitatii Serviciilor în Cadrul Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu

CAPITOLUL 1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND MАNАGЕMЕNTULUI CАLITĂŢII 1.1.Dеfinirеа mаnаgеmеntului cаlităţii Cаrаctеristicа principаlă а lumii în cаrе...

Serviciul mobil de urgență reanimare și descarcerare

1. INTRODUCERE 1.1 Istoric In septembrie 1990, sub egida Clinicii de Anestezie Terapie Intensiva, a inceput experimentarea unui sistem de urgenta...

Realizat la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași

1. ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONALITATE ÎNTR-O INSTITUŢIE PUBLICĂ 1.1. SCURT ISTORIC Deşi atestarea documentară a oraşului Iaşi datează din 6 octombrie...

Organizarea și conducerea gestiunii financiare la Spitalul Clinic de Urgentă Sfânta Treime Iași

CAP. 1. ORGANIZARE SI FUNCTIONALITATE ÎNTR-O INSTITUTIE PUBLICA 1.1. SCURT ISTORIC Spitalul Clinic de Urgenta Sfanta Treime are sediul in...

Bioetica Morții Cerebrale

INTRODUCERE Decesul poate fi definit prin doua circumstante diferite: fie prin intreruperea ireversibila a functiilor vitale, fie disparitia...

Studiu Privind Gestiunea Financiară a Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant

INTRODUCERE Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş unitate sanitară de categoria I este înfiinţat în anul 1995 în subordinea...

Ai nevoie de altceva?