Traumatismele Cranio-Cerebrale, Traumatismele Coloanei Vertebrale, Politraumatismele

Traumatismele cranio-cerebrale

Reprezintă leziuni locale sau generale, apărute prin acţiunea unui agent traumatic asupra cutiei craniene sau a creierului.

Clasificare:

1) în funcţie de comunicarea cu exteriorul:

- traumatisme cranio-cerebrale închise

- traumatisme cranio-cerebrale deschise

2) în funcţie de zona lezată:

- leziuni ale scalpului: escoriaţii; plăgi; echimoze

- leziuni ale cutiei craniene: fracturi

- leziuni cerebrale: contuzii; dilacerări; hematoame; edeme

În cazul tuturor traumatismelor craniene, după un interval liber (ore sau zile), pot apare diverse fenomene secundare: cefalee, ameţeli, vărsături. Dacă acestea apar (unul sau mai multe), accidentatul se va prezenta urgent şi obligator la un serviciu sanitar de specialitate (neurochirurgie).

I) Traumatisme cranio-cerebrale închise

Sunt cele mai frecvente.

a) Comoţia cerebrală

Nu este o leziune organică propriu-zisă a creerului.

Simptomatologie:

- pierderea stării de coştienţă: apare imediat după traumatism, este total reversibilă şi durează câteva minute

- apnee

- tahicardie

- oscilaţii ale tensiunii arteriale

Primul ajutor:

- repaus în decubit dorsal, cu capul într-o parte

- supraveghere atentă, deoarece se poate instala coma

- dacă pacientul este agitat se pot administra sedative, calmante

Măsuri ulterioare: nu necesită un tratament specific deoarece este o leziune reversibilă, însă este necesar repausul fizic şi psihic.

b) Contuzia cerebrală

Este o leziune organică propriu-zisă a creerului.

Clasificare:

În funcţie de gravitate:

- contuzie cerebrală minoră

- contuzie cerebrală moderată

- contuzie cerebrală severă

Simptomatologie:

- pierderea stării de conştienţă cu o durată de la 1-2 ore (în contuziile cerebrale minore), până la comă (în contuziile cerebrale grave)

- modificări ale deglutiţiei (înghiţirea): este dificilă sau chiar absentă

- stop cardio-respirator

- modificări oftalmologice: midriază (mărirea pupilelor) sau mioză (micşorarea pupilelor); pendularea globilor oculari (nistagmus)

- semne neurologice, în cazurile foarte grave: crize de epilepsie; rigiditate musculară

- vărsături

- ameţeală (vertij)

- cefalee

- creşterea temperaturii corporale centrale

Accidentatul trebuie supravegheat permanent, deoarece asocierea unor simptome poate orienta diagnosticul asupra leziunilor existente: dacă există asocierea între tensiune arterială normală şi bradicardie este o compresie cerebrală; dacă este prezentă asocierea dintre hipertensiune arterială, tahicardie şi polipnee este o leziune gravă; dacă apare şi temperatură mare este o leziune profundă foarte gravă; dacă se produce agravarea în timp a stării generale a accidentatului există un hematom cerebral (se indică eliminarea lui pe cale chirurgicală); dacă starea psihică se alterează (apar confuzie, afazie) este un edem cerebral marcat.

Primul ajutor:

- resuscitare cardio- respiratorie (dacă este necesară)

- poziţionarea accidentatului în decubit lateral sau ventral

- oxigenoterapie

- combaterea hipertermiei

- hidratare

- transport fără trepidaţii

Se recomandă repaus fizic şi psihic: 7-15 zile în cazurile uşoare; 2-3 săptămâni în cazurile moderate; 2 luni în cazurile grave (cele cu comă).