Valvulopatiile Mitrale

Elemente de anatomie a valvei mitrale

Inel, cuspe, cordaje, pilieri, miocard ventricular

Cuspele: cuspa anterioară se inseră în =1/3 de inel

-cuspa posterioară se inseră în aproximativ 2/3 de inel

- suprafaţa cuspei posterioare < suprafaţa cuspei anterioare

- Cuspei anterioare-suprafaţa ambelor cuspe este de 2 ori>aria orificiului mitral

Cordajele

-primare –ataşate de pilieri

-secundare,

-terţiare –ataşate de marginea liberă

Muşchii pilieri

-antero-lateral

-postero-medial - susţin ambele cuspe

ASPECTE ANATOMOFIZIOLOGICE

VMA este suspendata in scheletul fibros al inimii intre cele doua trigoane fibroase.

Aceasta regiune de obicei nu se largeste.

VMA se misca ca o usa si competenta valvulara este asigurata de miscarea opozanta fata de VMP.

Leziunile valvulare mitrale

Stenoza mitrală

Etiologie: - reumatică

-nonreumatică: congenitală,

- degenerativa: calcificări de inel sau cuspe

Fiziopatologie: - gradient presional transmitral diastolic (↑efort, AV rapidă, absenţa contracţiei atriale)

- PTDVS = normal, VTDVS = normal (în caz de disf. VS aceste valori pot fi modificate )

- ↑ PAS → dilat. AS → FiA, tromboză -embolii

- ↑ PAS →↑ Pres. in circ. pulm. veno-capilară şi arterială → EPA, solicitare de presiune a VD → IVD

Leziunile mitrale reumatismale

1. Cuspele sunt afectate mai des

2. Survine la distanţă de episodul reumatismal articular acut

3. Boala reumatismală valvulară se manifestă ca Stenoză mitrală, Insuficienţă mitrală sau ambele

4. Procesul reumatic include:

− Îngroşarea cuspelor, calcificarea, retracţia

− Calcificare perianulară cu limitarea motilităţii

− Fuziunea cuspelor la comisuri - “gură de peşte”

− Îngroşarea cordajelor, scurtarea şi aglutinarea

− Inflamaţia muşchilor pilieri

Leziunile valvulare mitrale

Tablou clinic

Stenoza mitrala

1.Reumatism articular acut în antecedente

2.Debut insidios la mulţi ani distanţă de la procesul inflamator-infecţios

3.Palpitaţii, fatigabilitate

4.Scăderea toleranţei la efort, dispnee, ortopnee

5.Edemul pulmonar,– manifestare tardivă

6.Fibrilaţie atrială–o complicaţie a stenozei mitrale

7. Tromembolism–20% (poate surveni şi în absenţa FiA)−incidenţa trombembolismului se corelează cu mărimea urechiuşei AS

8.Hipertensiune pulmonară - poate fi reversibilă după protezare

9.Hemoptizie (HTP severă)

Examen obiectiv -Stenoza mitrală

1.

−Accentuare zgomot I, uruitură diastolică, P2 ↑

−Clacment de deschidere la apex(focar mitral )

−Clacmentul survine când cuspele sunt mobile

−Când cuspele sunt rigide şi imobile, calcificate →nu avem clacment

2. Manifestări datorate emboliilor arteriale

−Lipsa pulsului

−Operaţii de trombectomie în antecedente

−AVC

3. Semne de insuficienţă ventriculară dreaptă

−Dilatare VD

−Regurgitare tricuspidiană

−Hepatomegalie, ascită

−Edeme membre inferioare

Date paraclinice-stenoza mitrala

ECG - P mitral, FiA, Bloc AV, BRD, HVD

Rx - AS şi VD lărgit

- AP –bombat. Desen pulmonar accentuat în HTP.

- Hiluri largi

Ecografie

1. Morfologie valvulară: îngroşare, calcificări, mobilitate, aparat subvalvular(scor Willis–conservare VM)

2. Exclude alte cauze de obstrucţie în tractul de intrare al VS: mixom AS, tromb AS, cord triatriat

3. Severitate: gradient transmitral(max., mediu)

SOM (2D, PHT)

4. Evaluare IM asociată

5. Dilatare AS, tromb AS (ETE)

6. Evaluare insuficienţă tricuspidă

7. PAP