Bazele Merceologiei

Curs
9.7/10 (11 voturi)
Domeniu: Merceologie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 89 în total
Cuvinte : 34162
Mărime: 742.85KB (arhivat)
Cost: Gratis

Cuprins

CAPITOLUL I: OBIECTUL DE STUDIU AL MERCEOLOGIEI 1

1.1. Obiectul de studiu al merceologiei 1

1.2. Metode si modalitati de cercetare în merceologie 3

1.3. Trasaturi ale stiintei marfurilor 4

CAPITOLUL II: CONCEPTE DE BAZA ÎN STUDIUL MARFURILOR 7

2.1. Concepte referitoare la marfa 7

2.2. Orientari actuale privind definirea calitatii produselor si serviciilor 8

2.3. Conceptul de „calitate totala” 11

CAPITOLUL III: ELEMENTE DE TEORIA CALITATII MARFURILOR 14

3.1. Caracteristicile calitatii produselor si serviciilor 14

3.1.1. Elemente de definire a caracteristicilor calitatii 14

3.1.2. Caracteristicile calitatii produselor 14

3.1.3. Caracteristicile calitatii serviciilor 15

3.2. Ipostazele calitatii produselor si serviciilor 16

CAPITOLUL IV: PROPRIETATILE MARFURILOR 18

4.1. Importanta cunoasterii proprietatilor marfurilor 18

4.2. Clasificarea proprietatilor marfurilor 18

4.3.Proprietatile fizice ale marfurilor 21

4.4. Proprietatile mecanice ale marfurilor 22

4.5. Proprietatile optice 23

4.6. Proprietatile termice 24

CAPITOLUL V: CLASIFICAREA SI CODIFICAREA MAFURILOR 25

5.1. Cadrul conceptual al clasificarilor marfurilor 25

5.2. Sisteme de clasificare si codificare a marfurilor utilizate în întreprinderi 29

5.2.1. Elemente de definire a codificarii cu bare 29

5.2.2. Codul universal al produselor (UPC) 31

5.2.3. Codul european al articolelor (EAN) 32

CAPITOLUL VI: STANDARDIZAREA SI ROLUL ACESTEIA ÎN REALIZAREA SI COMERCIALIZAREA MARFURILOR 35

6.1. Cadrul conceptual al standardizarii 35

6.2. Continutul, domeniile si nivelul de aplicare a standardelor. Tipuri de standarde 36

6.3. Organizatia Internationala de Standardizare 40

CAPITOLUL VII: MARCAREA MARFURILOR 44

7.1. Elemente de definire a marcilor 44

7.2. Functiile marcilor 46

7.3. Clasificarea marcilor. Tipuri de marci 48

CAPITOLUL VIII: AMBALAREA MARFURILOR 51

8.1. Definirea ambalajului si a operatiei de ambalare a marfurilor 51

8.2. Functiile ambalajelor 52

8.2.1 Functia de conservare si protectie a produselor 52

8.2.2. Functia de manipulare, depozitare si transport 54

8.2.3. Functia de promovare a marfurilor 55

CAPITOLUL IX: NOTIUNI DE CALIMETRIE 57

89

9.1. Cadrul conceptual al calimetriei 57

9.1.1 Obiectul calimetriei 57

9.1.2. Metode utilizate în calimetrie 57

9.1.3. Principiile care stau la baza metodelor de evaluare a calitatii 58

9.2. Metode de evaluare a calitatii produselor prin indicatori sintetici 59

9.2.1. Metoda punctarii valorilor caracteristicilor 59

9.2.2. Metoda punctarii în raport cu o calitate etalon 59

9.2.3. Metoda valorii absolute a caracteristicilor de calitate 60

9.3. Indicatori ai noncalitatii 62

9.4. Indicatori de evaluare a comportarii în utilizare a produselor 66

9.4.1. Fiabilitatea. Calculul indicatorilor statistici ai fiabilitatii 67

12.4.2 Mentenabilitatea, mentenanta 71

9.4.3. Disponibilitatea 73

9.5. Estimarea calitatii loturilor de marfuri 74

9.5.1. Controlul calitatii loturilor; planurile de control 74

9.5.2. Estimarea calitatii loturilor de marfuri pe baza caracteristicilor atributive 76

CAPITOLUL X: ATESTAREA CALITATII PRODUSELOR SI SERVICIILOR 79

10.1. Omologarea produselor 79

10.2. Garantarea calitatii produselor si serviciilor 80

CAPITOLUL XI: ASPECTE SPECIFICE PRIVIND PROTECTIA CONSUMATORULUI 82

11.1. Locul si rolul consumatorului în economia de piata 82

11.2. Conceptul de consumator 82

11.3. Drepturile consumatorilor 83

APLICATII 86

Extras din document

CAPITOLUL I: OBIECTUL DE STUDIU AL MERCEOLOGIEI

1.1. Obiectul de studiu al merceologiei

Stiinta marfurilor – Merceologia – are ca obiectiv esential pregatirea teoretica si practica si formarea abilitatilor necesare în domeniile contingente cu lumea marfurilor tuturor acelora care se pregatesc pentru profesiuni si ocupatii în aceste domenii.

În privinta arie tematice, se remarca o adaptare succesiva a continutului initial al merceologiei la conditiile diferitelor perioade parcurse. Se mai observa, totodata, si tendinta perpetua de racordare la specificul scolilor merceologice occidentale, îndeosebi scolile italiana si germana.

Indiferent de evolutia denumirii si de context, merceologia a fost orientata constant spre marfa si problematica marfurilor, orientare ilustrata înca de primele lucrari din domeniu.

Din Prefata celei mai vechi lucrari dedicate cunoasterii marfurilor /Mallian, 1879/, aflam ca aceasta lucrare (si, evident, domeniu de studiu), prezinta „schite istorice asupra originii marfii, provenienta sa, diferentele dintre calitati, proprietatile si diferitele întrebuintari în industrie si arte si procedeele de cunoastere a falsificatiunilor si alteratiunilor”, iar în alta lucrare reprezentativa /Vlaicu, 1895/, purtând în titlu pentru prima oara în România denumirea de merceologie, se mentioneaza ca „Merceologia se ocupa cu studiul originii produselor, al proprietatilor esentiale fizice si chimice, al indicilor de veritabilitate si bunatate precum si mijloacele de a stabili si de a descoperi alteratiunile si falsificatiunile marfurilor”. Însusi titlul lucrarii, Merceologie si Technologie, indica arile tematice distincte ale celor doua discipline: pe când merceologia se ocupa de aspectele ce tin nemijlocit de marfa, technologia1 avea ca obiect istoria si descrierea tuturor procedurilor industriale si de arta, care se aplica la fabricatia marfurilor.

Mai târziu, în perioada interbelica, se arata ca Productologia trebuie „sa adune, sa rânduiasca si sa prezinte metodic date teoretice, stiintifice, practice si economice culese din însasi practica comertului si industriei, <referitoare> la cunoasterea exacta a marfurilor gata, a mersului fabricatiunii sau obtinerii lor, alteratiunilor ce pot încerca, cum si a falsificarilor la care pot fi expuse. Un loc de cinste trebuie sa-l ocupe datele economice în legatura cu productia, transportul si vânzarea diferitelor produse, (…) pentru aceasta facându-se apel la chimie, fizica, stiinte agricole, economice, etc., deci la domenii foarte variate” /A. Teodoru si T. Zaharescu, 1929/. Un alt autor adauga, în deceniul al cincilea, ca pe lânga informatia pur merceologica este nevoie în studiul marfurilor de „date complementare” asupra acestora, ca: „alternatiunile, fabricarile, imitatiile, precum si locul de producere si pietele mari de desfacere”. /A. Pecuraru, 1944/.

Dupa al doilea razboi mondial, se regasesc si în definitia si continutul merceologiei note noi, impuse de reorientarea societatii si economiei. O lucrare intitulata Curs de Studiul marfurilor, editata în anul 1948, cuprinde aprecierea ca „ merceologia nu este atât o stiinta, cât un complex (ansamblu) de cunostinte despre marfuri, care ne sunt furnizate de … zoologie, botanica, mineralogie, chimie, fizica, geografie, tehnologie, economie comerciala”, completând apoi prin

1 Conform lui G. Grundke, termenul Technologie a fost definit prima oara în anul 1772, de Johann Beckmann, ca „stiinta care învata prelucrarea obiectelor din natura sau cunoasterea meseriilor”, înlocuind astfel expresia „istoria artei”, care se folosea cu aceasta semnificatie pâna atunci.

considerarea merceologiei ca „un complex al tuturor cunostintelor asupra numeroaselor produse care formeaza obiectul cumpararii si al vânzarii cu scopul de a întrebuinta si de a câstiga” / St. Tache, 1948/.

Începând cu anii ’80 se remarca o extindere a semnificatiei Merceologiei dincolo de cea a „stiintei care studiaza calitatea marfurilor”, catre aspecte economice, reflectând concentrat orientarile esentiale declarate ale economiei românesti spre valorificarea superioara a resurselor materiale, optimizarea raportului cheltuieli-efecte, cresterea necontenita a bunastarii, etc.

În Dictionarul de Merceologie, editat în anul 1996, este prezentata urmatoarea explicatie: „Merceologia cuprinde ansamblul conceptelor, metodelor, tehnicilor de analiza si apreciere a calitatii si finalitatii produselor si de adaptare si reproiectare a acestora, în vederea unei satisfaceri eficiente, cu sisteme noi si cuprinzatoare de produse”.

Câmpul tematic al merceologiei vizeaza o paleta extrem de larga de elemente având ca numitor comun marfa. În continuare, se enumera alfabetic cele mai reprezentative dintre elementele care alcatuiesc aceasta problematica: ambalare si ambalaje, avarii, calitate (analiza, apreciere, caracteristici, cercetare comparativa, cerinte, certificare, control, evaluare si masurare, gestiune, management, masurare, optimizare), clasificare, codificare, comert, conservare, contractare, contrafaceri, defecte, denaturari, denumire, depozitare, desfacere, examinare, falsificari, garantare, grupe de produse, impozit, istoric, logistica merceologica, manipulare, marcare, materii prime, masurare cantitativa, metode de investigare, natura, normative, obtinere, omologare, origine, particularitati constructive, pastrare, pret, procese tehnologice, proprietati (ale marfii), protectia consumatorilor, protectia mediului, provenienta, receptie, reciclabilitate, recunoastere, semne caracteristice, sistematica, sisteme monetare, sortiment, substituiri, utilizare (comportare în utilizare, întrebuintare rationala), unitati de masura, uzante comerciale, vama.

Având în vedere ultimele lucrari de specialitate în acest domeniu, care determina reconsiderarea definitiei marfii, definim Merceologia ca fiind stiinta care studiaza marfurile, atât cele materiale, cât si cele fara continut material, în toata varietatea si complexitatea problematicii lor.

Enorma lista a bunurilor care constituie marfuri si caracterul mereu înnoitor al acesteia prefigureaza un evantai larg al merceologiei de profil.

Preview document

Bazele Merceologiei - Pagina 1
Bazele Merceologiei - Pagina 2
Bazele Merceologiei - Pagina 3
Bazele Merceologiei - Pagina 4
Bazele Merceologiei - Pagina 5
Bazele Merceologiei - Pagina 6
Bazele Merceologiei - Pagina 7
Bazele Merceologiei - Pagina 8
Bazele Merceologiei - Pagina 9
Bazele Merceologiei - Pagina 10
Bazele Merceologiei - Pagina 11
Bazele Merceologiei - Pagina 12
Bazele Merceologiei - Pagina 13
Bazele Merceologiei - Pagina 14
Bazele Merceologiei - Pagina 15
Bazele Merceologiei - Pagina 16
Bazele Merceologiei - Pagina 17
Bazele Merceologiei - Pagina 18
Bazele Merceologiei - Pagina 19
Bazele Merceologiei - Pagina 20
Bazele Merceologiei - Pagina 21
Bazele Merceologiei - Pagina 22
Bazele Merceologiei - Pagina 23
Bazele Merceologiei - Pagina 24
Bazele Merceologiei - Pagina 25
Bazele Merceologiei - Pagina 26
Bazele Merceologiei - Pagina 27
Bazele Merceologiei - Pagina 28
Bazele Merceologiei - Pagina 29
Bazele Merceologiei - Pagina 30
Bazele Merceologiei - Pagina 31
Bazele Merceologiei - Pagina 32
Bazele Merceologiei - Pagina 33
Bazele Merceologiei - Pagina 34
Bazele Merceologiei - Pagina 35
Bazele Merceologiei - Pagina 36
Bazele Merceologiei - Pagina 37
Bazele Merceologiei - Pagina 38
Bazele Merceologiei - Pagina 39
Bazele Merceologiei - Pagina 40
Bazele Merceologiei - Pagina 41
Bazele Merceologiei - Pagina 42
Bazele Merceologiei - Pagina 43
Bazele Merceologiei - Pagina 44
Bazele Merceologiei - Pagina 45
Bazele Merceologiei - Pagina 46
Bazele Merceologiei - Pagina 47
Bazele Merceologiei - Pagina 48
Bazele Merceologiei - Pagina 49
Bazele Merceologiei - Pagina 50
Bazele Merceologiei - Pagina 51
Bazele Merceologiei - Pagina 52
Bazele Merceologiei - Pagina 53
Bazele Merceologiei - Pagina 54
Bazele Merceologiei - Pagina 55
Bazele Merceologiei - Pagina 56
Bazele Merceologiei - Pagina 57
Bazele Merceologiei - Pagina 58
Bazele Merceologiei - Pagina 59
Bazele Merceologiei - Pagina 60
Bazele Merceologiei - Pagina 61
Bazele Merceologiei - Pagina 62
Bazele Merceologiei - Pagina 63
Bazele Merceologiei - Pagina 64
Bazele Merceologiei - Pagina 65
Bazele Merceologiei - Pagina 66
Bazele Merceologiei - Pagina 67
Bazele Merceologiei - Pagina 68
Bazele Merceologiei - Pagina 69
Bazele Merceologiei - Pagina 70
Bazele Merceologiei - Pagina 71
Bazele Merceologiei - Pagina 72
Bazele Merceologiei - Pagina 73
Bazele Merceologiei - Pagina 74
Bazele Merceologiei - Pagina 75
Bazele Merceologiei - Pagina 76
Bazele Merceologiei - Pagina 77
Bazele Merceologiei - Pagina 78
Bazele Merceologiei - Pagina 79
Bazele Merceologiei - Pagina 80
Bazele Merceologiei - Pagina 81
Bazele Merceologiei - Pagina 82
Bazele Merceologiei - Pagina 83
Bazele Merceologiei - Pagina 84
Bazele Merceologiei - Pagina 85
Bazele Merceologiei - Pagina 86
Bazele Merceologiei - Pagina 87
Bazele Merceologiei - Pagina 88
Bazele Merceologiei - Pagina 89

Conținut arhivă zip

  • Bazele Merceologiei.pdf

Alții au mai descărcat și

Protecția Consumatorilor Deziderat de Maximă Importanță a României în Uniunea Europeană

I. Locul şi rolul consumatorului în economia de piaţă În cadrul politicilor de protecţie socială promovate de orice stat, politica privind...

Impactul calității produselor și serviciilor asupra mediului înconjurător

Introducere Importanta deosebita a ridicarii calitatii produselor a fost sintetizata tn perioada 1986-1990, desprinzându-se ideea de baza - ca ar...

Analiza Merceologica a unui Produs

Activitatea umană are la bază utilizarea unor produse şi servicii variate care ajută pe om să-şi satisfacă o largă paletă de nevoi . A detine un...

Studiul calității produselor pe exemplul SC Nestle România SRL

Capitolul I PREZENTARE GENERALĂ A SC NESTLE ROMÂNIA SRL 1.1. Istoric Compania elveţiană Nestlé, liderul mondial al industriei alimentare, a...

Calitatea produselor și serviciilor în relație cu protecția consumatorului

INTRODUCERE Conceptul general de calitate se utilizează în majoritatea domeniilor de activitate fiind atribuit cu precădere în cel de producţie de...

Analiză comparativă a calității cuptoarelor cu microunde față de celelalte cuptoare cu microunde existente pe piață

1. INTRODUCERE Analiza comparativa a calitatii marfurilor ( A.C.Q.M.) Analiza comparativa a calitatii consta in aplicarea unor metodologii...

Caracterizarea merceologică a unui produs - ruladă dietetică de pui

1. Introducere Consumatorul actual este din ce în ce mai dispus sa renunte la stocari riscante de produse alimentare putin prelucrate, vândute în...

Merceologie alimentară - caracterizarea merceologică a ciocolatei și a pudrei de cacao

Produsele din această grupă au drept materii prime zahărul şi masa de cacao mărunţită fin, alături de alte adaosuri. Reprezntative sunt ciocolata...

Te-ar putea interesa și

Managementul Calității

INTRODUCERE O analiză succintă a tabloului economic mondial al anilor ’90 permite evidenţierea unor trăsături definitorii incontestabile:...

Studiu privind calitatea mărfurilor domotice-electrocasnice de pe piață

CAPITOLUL I OBIECTUL DE STUDIU ŞI EVOLUŢIA ŞTIINŢEI MĂRFURILOR 1.1 Semnificaţie şi denumiri ale ştiinţei mărfurilor Ştiinţa mărfurilor se...

Etichetarea produselor - influența asupra consumatorilor

INTRODUCERE La nivel global, legumele și fructele dețin un loc deosebit de important în alimentația omului, deoarece acestea reprezintă surse...

Analiza Merceologică pe Baza Suportului de Curs a Aparatului de Fotografiat Nikon D3000

Istoric Compania a fost înființată în anul 1917 prin fuzionarea a trei producători de soluții optice din Japonia, luând numele de Nippon Kogaku...

Bazele merceologiei - Subiecte Examen

1. Ce este merceologia si care sunt sarcinile ei? Merceologia este ştiinţa care, studiază proprietăţile mărfurilor, sortimentele, calitatea,...

Bazele Merceologiei

1. NOTIUNI DE MERCEOLOGIE 1.1. OBIECTUL DE STUDIU AL MERCEOLOGIEI Se apreciază că interesul pentru studierea mărfurilor, în conditii moderne,...

Bazele Merceologiei

1.1 Evoluţia şi importanţa sistematizării mărfurilor alimentare Consumatorul actual este din ce în ce mai dispus să renunţe la stocări riscante de...

Bazele Merceologiei II

Capitolul 1. CODIFICAREA MĂRFURILOR 1.1 Evoluţia conceptului de sistematică a mărfurilor 1.2 Sisteme de codificare utilizate în practica...

Ai nevoie de altceva?