Bazele Merceologiei

Curs
8.5/10 (14 voturi)
Domeniu: Merceologie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 78 în total
Cuvinte : 34902
Mărime: 568.33KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Nina Holban
Universitatea "Stefan cel Mare" Suceava Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica Specializarea: Economia comertului, turismului si serviciilor Anul de studiu: I

Cuprins

Cap. I. MERCEOLOGIA ŞTIINŢA STRUCTURII MĂRFURILOR.

1.1.Obiectul merceologiei. 5

1.1.1.Definiţia merceologiei.5

1.1.2.Caracterul multilateral al merceologiei.7

1.1.3.Perspectivele merceologiei.8

1.2. Metode de cercetare utilizate în merceologie.8

1.2.1.Principii de bază.8

1 2.2.Metode de cercetare.9

1. 2.2.1.Metode generale.9

1.2.2.2.Metode specifice.10

1.2.2.3.Metode moderne.10

1.3. Proprietăţile generale ale mărfurilor.11

1.3.1.Abordarea proprietăţilor în spirit merceologic.11

1.3.2.Proprietăţile fizice.13

1.3.2.1.Proprietăţile optice.14

1.3.2.2.Proprietăţile termice.15

1.3.2.3.Proprietăţile .16

1.3.3.Proprietăţile chimice.17

1.3.4.Proprietăţile psihosenzoriale.18

1.3.5.Proprietăţile estetice.19

Întrebări de evaluare.21

Cap. II CALITATEA MĂRFURILOR

2.1.Conceptul de calitate .22

2.2.Ipostazele calităţii.23

2.3.Factorii de influenţare a calităţii mărfurilor.26

2.4.Funcţiille calităţii.28

2.4.1.Funcţia tehnică a calităţii.29

2.4.2.Funcţia economică a calităţii.29

2.4.3.Funcţia socială a calităţii.30

2.5.Calitatea – prezent şi viitor.30

2.5.1.Concepte de bază şi principii privind problemele calităţii.31

Întrebări de evaluare.32

Cap. III CONTROLUL CALITĂŢII PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR

3.1.Importanţa şi obiectivele controlului.33

3.1.1.Funcţiile sistemului de asigurare a calităţii.33

3.1.2.Etapele de aplicare a sistemului de asigurare a calităţii.34

3.2.Recepţia calitativă a loturilor de mărfuri. 35

3.2.1.Metodologia recepţiei.35

3.2.2.Aprecierea calităţii la recepţie. 38

3.3.Analiza calităţii produselor la beneficiar. . 40

Disponibilitatea, fiabilitatea şi mentenabilitatea

3.3.1.Fiabilitatea concept şi ipostaze.40

3.3.2.Indicatorii fiabilităţii.40

3.3.3.Mentenabilitatea şi mentenanţa.42

3.3.4.Indicatorii mentenabilităţii.42

3.3.5.Disponibilitatea.43

3.3.6.Căile de creştere ale disponibilităţii.43

Întrebări de evaluare.43

Cap. IV ÎNOIREA GAMEI SORTIMENTALE DE PRODUSE ŞI SERVICII

4.1.Principiile înnoirii sortimentale.45

4.2.Optimizarea calităţii produselor noi şi a gamei sortimentale .46

Întrebări de evaluare. 49

Cap. V CLASIFICAREA ŞI CODIFICAREA MĂRFURILOR

5.1.Cadrul conceptual al clasificării mărfurilor. 50

4

5.2.Sisteme de clasificare şi codificare a mărfurilor utilizate în practica. 50

economică. 51

5.3.Sisteme de clasificare şi codificare a mărfurilor utilizate la nivel. 52

macroeconomic.52

5.4.Preocupări privind organizarea sistemelor de clasificare a mărfurilor utilizate

pe plan internaţional.53

Întrebări de evaluare.54

Cap. VI STANDARDIZAREA ŞI ATESTAREA CALITĂŢII PRODUSELOR

ŞI SERVICIILOR

6.1.Acţiunea de standardizare şi efectele ei. 54

6.1.1.Conţinutul acţiunii de standardizare. 54

6.1.2.Obiectivele generale ale standardizării. 55

6.1.3.Consecinţele standardizării şi domeniile de aplicare. 57

6.2.Tipuri de standarde. .57

6.3.Standardizarea la nivelul întreprinderii.58

6.4. Standardizarea naţională.59

6.5.Standardizarea pe plan regional şi internaţional. 60

6.6.Atestarea calităţii produselor şi serviciilor. 60

6.6.1.Cadrul legal al atestării calităţii. 61

6.6.2.Documente de atestare a calităţii produselor şi serviciilor.61

6.6.3.Garantarea calităţii produselor şi serviciilor.62

6.7.Asigurarea calităţii produselor şi servicilor conform standardelor ISO 9000. 63

Întrebări de evaluare.65

Cap. VII MARCAREA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR

7.1.Rolul şi funcţiile mărcilor.66

7.2.Elemente de definire a mărcilor.66

7.3.Clasificarea mărcilo.68

Întrebări de evaluare.70

Cap. VIII . CALITĂŢII MĂRFURILOR

8.1.Conceptul de ambalaj. Funcţiile ambalajului. 71

8.1.1.Fuincţia de conservare şi păstrare a calităţii produselor. 71

8.1.2.Funcţiile de transport – manipulare. 71

8.1.3.Funcţia de promovare a vânzării. 72

8.2.Cerinţe de calitate impuse ambalajelor. 73

8.3.Materiale utilizate pentru ambalare. 74

8.4.Metode de ambalare. 74

8.5.Marcarea şi etichetarea . 75

8.6.Principalii indicatori pentru aprecierea economică a ambalajelor. 76

Întrebări de evaluare. 78

Cap. IX PĂSTRAREA MĂRFURILOR

9.1.Modificări survenite în timpul păstrării mărfurilor. 80

9.2.Dirijarea condiţiilor de păstrare. .80

9.3.Perisabilitatea mărfurilor. 81

Întrebări de evaluare.81

Teste de evaluare finală. 82

Cheia testelor grilă.95

Dicţionar.96

Bibliografie

Extras din document

1.1 Obiectul merceologiei

Etimologia cuvântului “merceologie” provine de la cuvântul

merx (limba latină) – marfă

logos (limba greacă) – ştiinţă

şi are ca obiect de studiu proprietăţile mărfurilor care le conferă utilitate respectiv calitate,

realizată în strânsă corelaţie cu cerinţele pieţei, pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor în

condiţii de eficienţă economică.

Bunurile pe care le foloseşte omul modern sunt din cele mai diferite şi satisfac trebuinţe

atât de ordin prim fiziologic cît şi trebuinţe superioare legate de trăiri sentimentale provocate de

acte de cultură sau produse ale acestora.

Obiectul merceologie a evoluat continuu, în formă şi conţinut, o dată cu dezvoltarea

producţiei şi comerţului, dar esenţa lui s-a menţinut constantă. Datorită caracterului complex şi

dinamic al calităţii, merceologia studiază produsele din punct de vedere tehnic, economic şi

social, dând naştere celor trei funcţii de bază inseparabile şi aflate într-o strânsă interdependenţă;

- funcţia tehnică

- funcţia economică

- funcţia socială

Funcţia tehnică al mărfurilor presupune cunoaşterea temeinică a principalelor

proprietăţi, ale produselor finite, precum şi a modului de reflectare în nivelul calităţii a factorilor

care acţionează în sfera producţiei (materii prime, operaţii de obţinere, etc.) şi a celor care le

influenţează din domeniul comerţului (ambalare, transport, depozitare).

Alegerea variantelor optime de produs, după modul de corelare a principalelor cerinţe de calitate,

solicitate de consumatori prin testele de marketing reprezintă esenţa acestei funcţii.

Funcţia economică, derivă din necesitatea studierii implicaţiilor de natură economică a

nivelului calităţii produselor şi serviciilor la producător (cheltuieli de producţie) şi la beneficiar

(cheltuieli de funcţionare, întreţinere, reparaţii, etc.) pentru creşterea gradului de competitivitate

pe piaţă.

În cadrul acestei funcţii , un loc important îl ocupă problemele legate de optimizarea

calităţii mărfurilor în funcţie de costurile de fabricaţie, cheltuielile de comercializare şi utilizare (

la produsele de folosinţă medie şi îndelungată) pentru realizarea de produse utile şi rentabile

(gestiunea calităţii).

Funcţia socială, constă în aplicarea în practică a cunoştinţelor referitoare la proprietăţile

care determină o anumită relaţie ce apare în sfera consumului anumitor produse noi, la protecţia

consumatorului şi a mediului ambiant de acţiunea nocivă a unor produse,precum şi a altor aspecte

de natură social-economică.

Cunoaşterea efectelor sociale ale mărfurilor presupune cunoaşterea unor priorităţi care

influenţează direct sau indirect starea de sănătate a oamenilor, nivelul de cultură şi civilizaţie,

precum şi gradul de poluare al mediului înconjurător, care se repercutează mai devreme sau mai

târziu asupra calităţii vieţii.

1.1.2.Caracterul multilateral al merceologiei

Merceologia studiază fenomene şi probleme specifice sortimentelor de mărfuri, pe tot

circuitul tehnic al acestora; producător- comerţ – consumator – mediu ambiant.

Printre acestea figurează cele referitoare la clasificarea , codificarea, standardizarea, omologarea,

recepţia calitativă şi cantitativă a mărfurilor, păstrarea, transportul şi urmărirea modului de

comportare la utilizator.

Merceologia studiază mărfurile în sfera circulaţiei economice, în toate etapele logistice ale

acesteia, între care se stabileşte un circuit informaţional , dus şi întors privind evoluţia în timp şi

spaţiu a calităţii şi a gamei sortimentale.

Funcţia calităţii în cadrul managementului întreprinderilor este indispensabilă. Aceasta

împreună cu cea de marketing, financiară şi altele, pot asigura un grad superior de competitivitate

produselor şi serviciilor, în cadrul concurenţei specifice economiei de piaţă, dacă sunt folosite

după criteriile ştiinţei conducerii întreprinderilor.

Merceologia poate avea pretenţia de a fi purtătoarea de cuvânt a consumatorului, având o

specializare necesară pentru un limbaj comun cu industria, dar şi cu nivelul atins de masa mare a

consumatorilor precum şi limitele superioare a performanţelor ce se încadrează cererii care a

trecut prin faza dorinţelor având la bază trebuinţe obiective legate de echilibrul individ-mediu.

Caracterul multilateral al merceologiei se relevă şi din legăturile ei cu alte discipline ,

precum ar fi : ştiinţele naturii, fizica, chimia, biologia, care asigură cunoaşterea şi caracterizarea

mărfurilor. Geografia este importantă pentru aprecierea aspectelor de circulaţie precum şi asupra

influenţei factorilor de mediu (condiţii naturale, tradiţie de producţie) asupra calităţii şi

autenticităţii produselor.

Tehnologia este premergătoare merceologiei, atât ca ramură ştiinţifică din care

merceologia s-a desprins cît şi în privinţa produselor, care sunt preluate după ce acestea au fost

realizate, merceologiei revenindu-i sarcina de a asigura condiţiile de circulaţie şi de realizare a lor

ca mărfuri pe piaţă.

Contabilitatea, care oglindeşte fidel modificările patrimoniului ca şi relaţia capitalului,

foloseşte informaţii merceologice asupra evaluărilor costurilor de circulaţie legate de pierderile

normale de produs (perisabilităţi) precum şi înregistrării corecte a mărfurilor pe sortimente de

calitate. De aici decurge şi responsabilitatea tehnicilor merceologice şi acurateţea informaţiilor,

garanţia pe un anumit nivel de precizie.

Conţinutul disciplinelor din domeniul ştiinţei dreptului, implică merceologia în special în

formularea obligaţiilor contractuale privind gestiunea calităţii şi protecţia la consumator, de

informare şi de garanţie a nivelului utilităţii corect apreciat şi interpretat.

1.1.3. Perspectivele merceologiei

Merceologia a apărut ca disciplină în ţara noastră odată cu înfiinţarea primelor şcoli

comerciale (Bucureşti – 1864 şi Galaţi 1865), iar primele cărţi sunt elaborate de M.Mălian (1879)

şi Arsenie Vlaicu (1895).

Denumirea disciplinei a cunoscut diverse modificări: ”Cunoaşterea mărfurilor”,

”Cunoaşterea produselor comerciale din ţară şi a celor mai principale din străinătate”,

”Productologia” (Studiul mărfurilor şi tehnologia lor) sau ”Mărfuri”.

Merceologia s-a dezvoltat continuu şi a pus bazele teoretice si metodologice, contribuind

astfel la înfiinţarea unei specializări de ”Merceologie” în cadrul Academiei de Studii Economice ,

între anii 1953 – 1975. În anul 1990 se reînfiinţează ca specializare în cadrul Facultăţii de Comerţ.

Aprecierea măsurii în care merceologia se integrează economiei moderne poate porni de

la analiza cauzelor care au generat-o şi a măsurii în care acestea acţionează şi acum. Necesitatea

cunoaşterii mărfurilor a apărut odată cu distanţarea comerţului de producător şi formarea

sortimentului comercial pe reţelele de circulaţie, care impune cunoştinţe solide asupra obiectului

comerţului, marfa. Acest fenomen se adânceşte continuu deci prezenţa specialistului în mărfuri

este necesară în continuare pentru majoritatea produselor destinate consumului.

Acumularea de date, clasificarea şi ordonarea lor în legătură directă cu utilitatea finală,

este un argument pentru a susţine specialistul merceolog alături de lucrătorul de marketing şi a

creatorului de produse, inginer sau designer.

Evoluţia recentă a problemelor de calimetrie dovedesc că este necesară abordarea

multilaterală a produsului sub aspect utilitar, aspect care se găseşte cel mai corect echilibrat în

cadrul merceologiei.

Astfel merceologia furnizează date pentru activităţi comerciale cum ar fi:

- contractarea mărfurilor şi stabilirea condiţiilor de calitate;

- asigurarea respectării depozitării şi manipulării corecte;

- orientarea informării despre produse în vederea obţinerii utilităţilor pentru care au fost

create;

- îndrumarea şi evidenţierea corectă a produselor în mesajele publicitare, etc.

Preview document

Bazele Merceologiei - Pagina 1
Bazele Merceologiei - Pagina 2
Bazele Merceologiei - Pagina 3
Bazele Merceologiei - Pagina 4
Bazele Merceologiei - Pagina 5
Bazele Merceologiei - Pagina 6
Bazele Merceologiei - Pagina 7
Bazele Merceologiei - Pagina 8
Bazele Merceologiei - Pagina 9
Bazele Merceologiei - Pagina 10
Bazele Merceologiei - Pagina 11
Bazele Merceologiei - Pagina 12
Bazele Merceologiei - Pagina 13
Bazele Merceologiei - Pagina 14
Bazele Merceologiei - Pagina 15
Bazele Merceologiei - Pagina 16
Bazele Merceologiei - Pagina 17
Bazele Merceologiei - Pagina 18
Bazele Merceologiei - Pagina 19
Bazele Merceologiei - Pagina 20
Bazele Merceologiei - Pagina 21
Bazele Merceologiei - Pagina 22
Bazele Merceologiei - Pagina 23
Bazele Merceologiei - Pagina 24
Bazele Merceologiei - Pagina 25
Bazele Merceologiei - Pagina 26
Bazele Merceologiei - Pagina 27
Bazele Merceologiei - Pagina 28
Bazele Merceologiei - Pagina 29
Bazele Merceologiei - Pagina 30
Bazele Merceologiei - Pagina 31
Bazele Merceologiei - Pagina 32
Bazele Merceologiei - Pagina 33
Bazele Merceologiei - Pagina 34
Bazele Merceologiei - Pagina 35
Bazele Merceologiei - Pagina 36
Bazele Merceologiei - Pagina 37
Bazele Merceologiei - Pagina 38
Bazele Merceologiei - Pagina 39
Bazele Merceologiei - Pagina 40
Bazele Merceologiei - Pagina 41
Bazele Merceologiei - Pagina 42
Bazele Merceologiei - Pagina 43
Bazele Merceologiei - Pagina 44
Bazele Merceologiei - Pagina 45
Bazele Merceologiei - Pagina 46
Bazele Merceologiei - Pagina 47
Bazele Merceologiei - Pagina 48
Bazele Merceologiei - Pagina 49
Bazele Merceologiei - Pagina 50
Bazele Merceologiei - Pagina 51
Bazele Merceologiei - Pagina 52
Bazele Merceologiei - Pagina 53
Bazele Merceologiei - Pagina 54
Bazele Merceologiei - Pagina 55
Bazele Merceologiei - Pagina 56
Bazele Merceologiei - Pagina 57
Bazele Merceologiei - Pagina 58
Bazele Merceologiei - Pagina 59
Bazele Merceologiei - Pagina 60
Bazele Merceologiei - Pagina 61
Bazele Merceologiei - Pagina 62
Bazele Merceologiei - Pagina 63
Bazele Merceologiei - Pagina 64
Bazele Merceologiei - Pagina 65
Bazele Merceologiei - Pagina 66
Bazele Merceologiei - Pagina 67
Bazele Merceologiei - Pagina 68
Bazele Merceologiei - Pagina 69
Bazele Merceologiei - Pagina 70
Bazele Merceologiei - Pagina 71
Bazele Merceologiei - Pagina 72
Bazele Merceologiei - Pagina 73
Bazele Merceologiei - Pagina 74
Bazele Merceologiei - Pagina 75
Bazele Merceologiei - Pagina 76
Bazele Merceologiei - Pagina 77
Bazele Merceologiei - Pagina 78

Conținut arhivă zip

  • Bazele Merceologiei.pdf

Alții au mai descărcat și

Analiza Merceologica a Ciocolatei Heidi

I. Istoricul MĂRCII HEIDI Heidi Chocolat a fost înfiinţată în anul 1994 şi a aparţinut integral familiei elveţiene Läderach, deţinătoare a...

Analiza Iaurtului

Introducere Iaurtul este un produs pe baza de lapte care sufera unele transformari datorita actiunii unor microorganisme speciale avind...

Oxid de etenă

Oxidul de etena, de asemenea, numit oxiran, este compus organic cu formula C 2 H 4 O. Acesta este un eter ciclic. Acest lucru inseamna ca este...

Mărfuri alimentare și securitatea consumatorului

19.Eliminarea apei legate în proporţii mai mari decât este necesar nu determină: c) denaturarea grăsimilor; 20.Umiditatea relativă de echilibru...

Etichetarea Mărfurilor

8.1 Etichetarea produselor Ca mijloc de comunicare între industrie, comerţ şi consum, etichetarea corectă şi cuprinzătoare a produselor reprezintă...

Bazele Merceologiei

1.1 Evoluţia şi importanţa sistematizării mărfurilor alimentare Consumatorul actual este din ce în ce mai dispus să renunţe la stocări riscante de...

Bazele Merceologiei

CAPITOLUL I: OBIECTUL DE STUDIU AL MERCEOLOGIEI 1.1. Obiectul de studiu al merceologiei Stiinta marfurilor – Merceologia – are ca obiectiv...

Mărfuri nealimentare

5.1 Proprietatile ceramicii 5.1.1 Compozitia chimica Ceramica are o structura policristalina fiind alcatuita din particule cu diametre de ordinul...

Te-ar putea interesa și

Managementul Calității

INTRODUCERE O analiză succintă a tabloului economic mondial al anilor ’90 permite evidenţierea unor trăsături definitorii incontestabile:...

Studiu privind calitatea mărfurilor domotice-electrocasnice de pe piață

CAPITOLUL I OBIECTUL DE STUDIU ŞI EVOLUŢIA ŞTIINŢEI MĂRFURILOR 1.1 Semnificaţie şi denumiri ale ştiinţei mărfurilor Ştiinţa mărfurilor se...

Etichetarea produselor - influența asupra consumatorilor

INTRODUCERE La nivel global, legumele și fructele dețin un loc deosebit de important în alimentația omului, deoarece acestea reprezintă surse...

Analiza Merceologică pe Baza Suportului de Curs a Aparatului de Fotografiat Nikon D3000

Istoric Compania a fost înființată în anul 1917 prin fuzionarea a trei producători de soluții optice din Japonia, luând numele de Nippon Kogaku...

Bazele merceologiei - Subiecte Examen

1. Ce este merceologia si care sunt sarcinile ei? Merceologia este ştiinţa care, studiază proprietăţile mărfurilor, sortimentele, calitatea,...

Bazele Merceologiei

1. NOTIUNI DE MERCEOLOGIE 1.1. OBIECTUL DE STUDIU AL MERCEOLOGIEI Se apreciază că interesul pentru studierea mărfurilor, în conditii moderne,...

Bazele Merceologiei

1.1 Evoluţia şi importanţa sistematizării mărfurilor alimentare Consumatorul actual este din ce în ce mai dispus să renunţe la stocări riscante de...

Bazele Merceologiei

CAPITOLUL I: OBIECTUL DE STUDIU AL MERCEOLOGIEI 1.1. Obiectul de studiu al merceologiei Stiinta marfurilor – Merceologia – are ca obiectiv...

Ai nevoie de altceva?