Expertiza mărfurilor 2009

Introducere

Aspecte legislative privind comerţul de mărfuri şi expertizarea calităţii acestora

Constituirea OMC (Organizaţia Mondială a Comerţului) → 1994, prin semnarea actului final ce incorporează negocierile din runda Uruguay şi a acordului de la Marraknech.

Aceste acorduri → semnate de 125 state → România

Constiturea OMC → semnificaţie pentru statele participante:

- Creează cadrul investiţional caracterizat prin stabilitate, condiţii previzibile şi libere de desfăşurare a comerţului internaţional

- Creează o nouă organizaţie caracterizată prin inversabilitate

- Conturează un cadru de principii şi reguli extinse de la domeniul mărfurilor, la cel al comerţului cu servicii şi al protecţiei dreptului de proprietate intelectuală

Domeniile acoperite de acordurile din cadrul OMC sunt:

- circulaţia mărfurilor

- circulaţia serviciilor

- apărarea drepturilor de proprietate intelectuală

- reglementarea aspectelor comerciale legate de investiţii

- protecţia mediului înconjurător

- concurenţa loială

- măsurile sanitare şi fotosanitare

- măsurile de apărare comercială (antidumping)

- procedurile de reglementare a diferenţelor

Regulile rundei Uruguay → oferă guvernelor statelor membre → instrumente juridice necesare → întreprinse pe baze juste şi echilibrate.

Aceste reguli → acordă întreprinderilor şi ramurilor producătoare anumite drepturi faţă de propriile guverne.

Alte acorduri comerciale multilaterale pt mărfuri:

1. Acordul general pentru Tarife şi comerţ (GATI) → 1994 ca îmbunătăţiri a textului GATI din 1947.

2. Protocolul Rundei Uruguay anexat la GATI semnat în 1994 ca rezultat al angajamentului în vederea eliminării sau reducerii taxelor vamale şi a barierelor netarifare aplicabile comerţului cu mărfuri.

3. Acordurile cu privire la agricultură → reprezintă un cadru de reformă pe termen lung a comerţului cu produse agricole şi a politicilor economice interne în domeniu.

4. Acordul cu privire la măsurile sanitare şi fetosnitare → se referă la o serie de măsuri sanitare şi fotosanitare care mizează igiena produselor destinate consumului oamenilor şi animalelor.

5. Acordul privind obstacolele tehnice în calea comerţului → prevede regula reglementările tehnice şi standardele, precum şi procedurile de încercare şi certificare nu trebuie să constituie obstacole în calea comerţului.

6. Acordul cu privire la inspecţia de exploatare → se referă la practica de a recurge la societăţi private şi specializate pentru a controla expedierile de mărfuri comandate în străinătate, cu precădere din punct de vedere al preţului, cantităţii şi calităţii acestora.

7. Acordul cu privire la procedurile în materie de licenţe de import → revizuieşte utilizarea sistemelor de licenţe de import şi sporeşte transparenţa şi previzibilitatea punerii lor în practică.

Cap I: Obiectul şi metoda expertizei merceologice

1.1.Noţiunea de expertiză

În sens larg, expertiza reprezintă un mijloc probator care presupune opinia sau constatarea unui specialist într-un anumit domeniu de cunoaştere în scopul elucidării unor probleme controversate în faţa unor organe judiciare sau a partenerilor unui contract economic. Progresul tehnic a determinat extinderea expertizelor în aproape toate domeniile de activitate.

Necesitatea expertizei este impusă de prezentarea de probe concludente în faţa organelor judecătoreşti sau agenţilor economici astfel încât acestea să poată adopta hotărâri juste.

În sens restrâns, expertiza este acel mijloc de probă prin care în baza unei cercetări metodice folosind procedee ştiinţifice expertul aduce la cunoştinţă organului care l-a împuternicit, concluzii motivate ştiinţific cu privire la faptele pentru a căror elucidare sunt necesare cunoştinţele de specialitate.

Cu toată importanţa atribuită expertizei trebuie menţionat că opinia expertului nu are forţă probantă absolută, fiind supusă liberei aprecieri a organului judiciar pe care-l ajută sa-şi formeze o opinie proprie. Expertiza nu este hotărâtoare în rezolvarea unei cauze, organul judiciar nefiind obligat să formeze o decizie fundamentată numai pe opinia expertului.

Denumirea de expertiză provine din cuvântul latinesc „experior” care înseamnă a proba, a încerca.

1.2. Clasificarea expertizelor:

a. În funcţie de conţinutul lor:

- Expertize extrajudiciare care au la bază date, fapte şi constatări de specialitate fără a conţine elemente juridice.

- Expertiza merceologică se încadrează în grupa expertizelor juridice

b. În funcţie de scopul urmărit prin efectuarea expertizei pentru adunarea şi evaluarea probelor

- expertize medico-legale, tehnice, merceologice, chimice,

- expertize pentru stabilirea stării infractorilor şi pentru identificarea acestora: expertize psihice, anatomo patologice

c. După modalitatea de prezentare a raportului de expertize

→ expertize orale – foarte rare şi se efectuează atunci când nu sunt necesare investigaţii pe teren

→ expertize scrise

d. În funcţie de numărul de specialităţi desemnate pentru efectuarea expertizei.

- Expertize singulare când participă un singur specialist

- Expertize colegiale – la acestea participă un număr mai mare de experţi având aceeaşi specialitate.

- Expertize mixte – când participă un număr mai mare de specialişti din domenii diferite

e. În funcţie de modul de desemnare a experţilor

- Expertize simple – experţii sunt desemnaţi de organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei

- Expertize supravegheate la care pe lângă experţii desemnaţi oficial există şi experţi desemnaţi de părţi care nu participă la efectuarea expertizei dar care o supraveghează.

- Expertizele contradictorii la care participă un număr egal de experţi desemnaţi de organul judiciar şi de către părţi toţi experţii având aceleaţi drepturi şi obligaţii.

1.3. Obiectul expertizei merceologice

Expertiza merceologică este utilizată pentru cercetarea şi clasificarea unor probleme controversate sau litigioase pe care le ridică practica comerţului cu mărfuri.

Litigiul reprezintă un conflict între persoane, investiţii, state şi care poate forma obiectul unui proces sau unui arbitraj.

Obiectul expertizei merceologice îl reprezintă stabilirea calităţii reale a loturilor de mărfuri în relaţiile cu condiţiile, cauzele, locul şi împrejurările care au generat abateri de la calitatea prescrisă sau contractată în timpul fabricării sau a circulaţiilor tehnice.

În vederea elucidării unor probleme privind calitatea produselor, expertiza poate fi solicitată pentru:

- identificarea unui produs sau a unui lot de produse;

- stabilirea calităţii unui produs şi a concordanţei acesteia cu normele tehnice;

- aprecierea măsurii în care calitatea mărfurilor a suferit modificări în raport cu starea iniţială

- reconstituirea calităţii iniţiale a unui produs

- stabilirea cauzelor care au determinat abateri calitative ale unui produs

În ceea ce priveşte problemele legate de structura sortimentală, expertiza merceologică poate fi solicitată:

- stabilirea concordanţei/neconcordanţei dintre sortimentul livrat de furnizor şi cel contractat

- aprecierea corespondenţei dintre structura sortimentală şi cerinţele consumatorilor la un moment dat

Mai pot construi obiectul unei expertize merceologice, probleme legate de ambalarea şi ambalajul produselor. Aceste probleme se referă la cazul în care ambalajul nu-si poate îndeplini una din funcţiile de bază datorită materialelor din care este confecţionat, tehnologiei de confecţionare, dimensiunilor sau altor factori.