Expertiza și certificarea mărfurilor

Noţiunea de expertiză merceologică

Expertiza reprezintă acel mijloc de probă prin care, in baza unei cercetări metodice folosind procedee ştiinţifice, expertul aduce la cunoştinţa organului care l-a imputernicit concluzii motivate ştiinţific cu privire la faptele pentru a căror elucidare sunt necesare cunoştinţe specializate.'1

Expertiza este considerată ca fiind necesară numai in acele cazuri in care se pot da interpretări diferite unor probleme pentru a căror soluţionare sunt necesare cunoştinţe de o deosebită competenţă tehnică, economică, medicală etc. Importanţa ce se acordă in prezent expertizei poate fi evidenţiată, printre altele, de faptul că legiuitorul prevede obligativitatea recurgerii la expertize in anumite situaţii, prin infiinţarea unor instituţii statale cu atribuţii in acest domeniu, precum şi de selecţionarea experţilor dintre specialiştii cu cea mai inaltă calificare. Trebuie totuşi menţionat că opinia expertului nu are o forţă probantă absolută, fiind supusă liberei aprecieri a organului judiciar, pe care il ajută să-şi formeze o opinie proprie. Prin urmare, expertiza nu este hotăratoare in rezolvarea unei cauze, organul judiciar nefiind obligat să formuleze o decizie fundamentată numai pe opinia expertului.

Intrucat prin efectuarea unei expertize pot fi aflate şi alte date decat cele existente in dosarul cauzei, se poate considera că aceasta poate indeplini o funcţiune dublă:

- descoperirea şi punerea in evidenţă a unor date şi fapte importante pentru obiectul cauzei sau comensurarea calitativă sau cantitativă a unor probe;

- expunerea unor concluzii ştiinţific argumentate privind speţa din care derivă obiectivele expertizei.

Această dublă funcţie a expertizei permite să se precizeze şi caracteristicile sale de bază, dintre care două merită a fi reţinute:

- expertiza se dispune pentru a prezenta o opinie fundamentată ştiinţific şi uneori pentru a executa o operaţie materială pe care instanţa nu o poate efectua;

- nu se poate dispune o expertiză căreia să i se transfere sarcina de a judeca fondul litigiului sau procesului, expertul avand doar sarcina de a da un simplu aviz asupra faptelor care ii sunt prezentate sau pe care trebuie să le constate.

2 Clasificarea expertizelor

Marea varietate a domeniilor activităţii umane, in care se intalnesc expertize, a generat existenţa unui număr mare de categorii de expertize. Pentru acest motiv şi incercările de clasificare a diverselor tipuri de expertiză sunt relativ numeroase.

Astfel, in funcţie de conţinut, expertizele pot fi impărţite in următoarele categorii:

- expertize care au la bază date, fapte şi constatări de specialitate, fără a conţine elemente juridice; intr-o asemenea expertiză, specialistul efectuează constatări pur tehnice, pe a căror bază răspunde la intrebările adresate (exemplu: expertizele din domeniul chimiei)

- expertize la care constatările de ordin tehnic, in mod obligatoriu, presupun luarea in consideraţie a unor reglementări sau normative speciale (exemplu: expertizele tehnice şi contabile).

Sub aspectul organului care dispune efectuarea, expertiza merceologică este intalnită in două variante principale: judiciară şi extrajudiciară. Expertiza merceologică judiciară este efectuată de experţi judiciari din dispoziţia organelor de urmărire penală, a instanţelor judecătoreşti sau a altor organe cu atribuţii jurisdicţionale. Ea are drept scop soluţionarea unor probleme tehnice, mai mult sau mai puţin complexe, in vederea lămuririi unor fapte sau imprejurări ale cauzei. Pentru aceasta este necesar ca expertul să cunoască sfera competenţei incredinţate şi instrumentele procedurale, astfel incat să poată prezenta in mod veridic faptele constatate sau reconstituite. Concluziile expertizei merceologice judiciare sunt considerate drept mijloace de probă.

Expertizele judiciare nu au ca obiect clarificarea unor probleme juridice, ci a unor situaţii, activităţi sau operaţii a căror investigare şi interpretare se fac prin studierea de către experţi a informaţiilor şi constatărilor de specialitate intr-un anumit domeniu. Expertiza merceologică extrajudiciară se efectuează la cererea persoanelor fizice sau juridice cu privire la situaţii care nu au legătură nemijlocită cu activitatea judiciară.

In funcţie de scopul urmărit prin efectuarea expertizelor, acestea se impart in următoarele categorii:

* expertize pentru adunarea şi evaluarea probelor (medico- legale, tehnică, contabilă etc);

* expertize pentru stabilirea stării infractorilor şi pentru identificarea acestora (investigaţii anatomobiologice şi psihiatrice).

După modul de prezentare a raportului de expertiză se deosebesc expertize orale (foarte rare şi numai dacă efectuarea expertizelor nu presupune investigaţii in teren) şi scrise.

In funcţie de numărul specialiştilor desemnaţi pentru efectuarea expertizelor, acestea pot fi singulare (efectuate de un singur expert), colegiale (care se efectuează de un număr mai mare de specialişti, avand aceiaşi specialitate) şi mixte (la care participă un număr mai mare de experţi specializaţi in domenii ştiinţifice diferite - asemenea expertize se mai numesc şi complexe).

In funcţie de modul de desemnare a experţilor, expertizele pot fi simple (se efectuează sub administrarea organului care a dispus expertiza), supravegheate (pe langă experţii desemnaţi oficial există şi experţi desemnaţi de părţi care nu participă la lucrări, dar care supraveghează lucrările, făcand observaţii) şi contradictorii (la care conlucrează un număr egal de experţi desemnaţi de organul interesat in efectuarea expertizei şi de către părţi, toţi experţii avand aceleaşi drepturi şi indatoriri).