Fundamentele Stiintei Marfurilor

Imagine preview
(9/10 din 5 voturi)

Acest curs prezinta Fundamentele Stiintei Marfurilor.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 83 de pagini .

Profesor: Barca Adriana

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domenii: Merceologie, Alte Domenii

Cuprins

Capitolul 1.
OBIECTUL ŞI METODELE DE CERCETARE ALE DISCIPLINEI
„FUNDAMENTELE ŞTIINŢEI MĂRFURILOR” 1
Capitolul 2.
SISTEMATICA MĂRFURILOR 7
Capitolul 3
PROPRIETĂŢILE GENERALE ALE MĂRFURILOR 14
Capitolul 4.
ESTETICA MĂRFURILOR 24
Capitolul 5.
ÎNNOIREA, MODERNIZAREA ŞI
DIVERSIFICAREA SORTIMENTELOR DE MĂRFURI 28
Capitolul 6.
STANDARDIZAREA MĂRFURILOR 32
Capitolul 7.
CLASIFICAREA ŞI CODIFICAREA MĂRFURILOR 36
Capitolul 8.
MARCAREA SI ETICHETAREA MĂRFURILOR 42
Capitolul 9
AMBALAREA MĂRFURILOR 49
Capitolul 10.
DEPOZITAREA ŞI PĂSTRAREA MĂRFURILOR 62
Capitolul 11.
CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR.
SISTEMUL DE ASIGURARE A CALITĂŢII MĂRFURILOR 67
Capitolul 12
RECEPŢIA LOTURILOR DE MĂRFURI 79
BIBLIOGRAFIE 81

Extras din document

Capitolul 1.

OBIECTUL ŞI METODELE DE CERCETARE ALE DISCIPLINEI

„FUNDAMENTELE ŞTIINŢEI MĂRFURILOR”

1.1. Obiectul şi problematica disciplinei

Disciplina „Fundamentele ştiinţei mărfurilor” este una dintre disciplinele fundamentale ale învăţământului economic, care se ocupă de studierea proprietăţilor mărfurilor în strânsă legătură cu calitatea lor.

Disciplina se mai numeşte „Bazele merceologiei”. Etimologic, termenul de merceologie derivă de la cuvântul latin merx = marfă (mercis = al mărfii) şi cuvântul grecesc logos (ştiinţă, cunoaştere). Corespondente lingvistice în alte limbi sunt: study of commodities (engleză), warenkunde (germană), merceologia (italiană), tovarovedenie (rusă), connaissance des marchandises (franceză).

În lucrări ştiinţifice recente se formulează diferite definiţii ale Merceologiei, dintre care se pot reţine următoarele:

Merceologia este ştiinţa care studiază mărfurile, atât cele materiale, cât şi cele fără conţinut material, în toată varietatea şi complexitatea problematicii lor (I.Schileru).

Merceologia este ştiinţa cercetării tehnico-economice a mărfurilor din punct de vedere al utilităţii şi calităţii, prin prisma necesităţilor şi a eficienţei economico-sociale (V. Dinu, M. Negrea).

Merceologia este o disciplină cu caracter tehnico-economic, care se ocupă de studierea proprietăţilor mărfurilor în strânsă legătură cu calitatea lor. Merceologia integrează noţiunile de calitate, utilitate, necesitate, eficienţă economico-socială. O definiţie cuprinzătoare a merceologiei o desemnează ca fiind ştiinţa cercetării tehnico-economice a produselor într-o concepţie integratoare a utilităţii şi calităţii, raportată la necesitate şi eficienţă economică şi socială.

Marfa, ca obiect al schimburilor economice şi produs al muncii, reprezintă unitatea a doi factori: valoarea şi valoarea de utilizare (întrebuinţare). Mărimea valorii este determinată de valoarea materiei prime şi auxiliare, uzura aparatelor şi utilajelor, timpul de muncă, valoarea ambalajelor etc. şi se exprimă prin preţ.

Valoarea de utilizare a mărfii reprezintă modul cum marfa satisface anumite nevoi ale omului. Merceologia studiază numai valoarea de utilizare a mărfurilor, adică gradul sau nivelul în care mărfurile satisfac anumite nevoi de consum prin sortimentul şi calitatea lor.

Merceologia are un caracter complex, dinamic şi practic. Caracterul complex al merceologiei este determinat de faptul că conţinutul acesteia a fost orientat constant spre marfă şi problematica mărfii în toate ipostazele sale, determinate de modificările complexului de nevoi la nivelul producţiei de mărfuri comercializabile, materiale şi imateriale (servicii, informaţii, asistenţă, consultanţă etc.). Merceologia acoperă, aşa dar, o problematică extrem de vastă, nucleul sau fiind constituit de obiectul schimburilor economice – marfa.

Evoluţia societăţii umane a introdus mutaţii la nivelul comportamentului consumatorului de produse şi servicii. Aceste mutaţii au determinat adaptarea permanentă a producţiei şi comerţului, implicit menţinerea în realitatea cotidiană a cunoştinţelor ce constituie fundamentul disciplinei, demonstrând astfel caracterul dinamic al merceologiei.

Caracterul practic, formativ al Merceologiei constă nu numai în însuşirea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare specialistului din comerţ şi turism, ci şi în realizarea unei temeinice educaţii economice şi însuşirea unor principii etice, fără de care practicarea cu succes a profesiunii de economist rămâne un deziderat nerealizabil.

Merceologia studiază mărfurile din punct de vedere tehnic, economic şi social.

Studiul mărfurilor din punct de vedere tehnic se referă la cunoaşterea:

- materiilor prime şi a produselor specifice, a grupelor de produse;

- schemelor tehnologice de fabricaţie a produselor;

- proprietăţilor, sortimentelor, cerinţelor, normelor de cercetare;

- controlului calităţii, metodelor de conducere şi management al calităţii;

- metodelor de verificare a calităţii materiilor prime, procesului tehnologic şi produselor finite;

- marcării, ambalării, manipulării şi transportului mărfurilor.

Studiul mărfurilor din punct de vedere tehnic reprezintă funcţia tehnică a merceologiei.

Merceologia are un pronunţat caracter economic, introducând o viziune integratoare asupra utilităţii şi calităţii produsului, raportate la nevoia manifestată pe piaţă şi la criteriile eficienţei economice. Cunoaşterea mărfurilor din punct de vedere economic presupune cercetarea:

- problemelor generale ale mărfurilor, a regulilor de clasificare, codificare, marcare, standardizare;

- problemelor economice conexe cu economia produsului;

- implicaţiilor de natură economică a nivelului calităţii produselor la producător (cheltuieli de producţie) şi la beneficiar cheltuieli de exploatare, întreţinere, reparaţii etc.);

- optimizarea gamei sortimentale a mărfurilor în funcţie de corelarea criteriilor de calitate cu criteriile economice şi sociale;

- capacitatea de a folosi cunoaşterea produselor pentru scopuri comerciale, publicitare, informatice.

Studiul mărfurilor din punct de vedere economic reprezintă funcţia economică a merceologiei.

Cunoaşterea mărfurilor din punct de vedere social presupune studiul:

- proprietăţilor care influenţează, direct sau indirect, starea de sănătate, nivelul de cultură, civilizaţie, gust estetic al produselor;

- studierea gradului de poluare a mediului ambiant la fabricarea produselor;

- dezvoltarea metodelor de cercetare comparativă şi de testare a calităţii produselor şi informare a consumatorilor asupra rezultatelor cercetării pentru protecţia consumatorului şi a mediului.

Studiul mărfurilor din punct de vedere social reprezintă funcţia socială a merceologiei.

Se poate afirma, că merceologia studiază probleme şi fenomene specifice diferitelor sortimente de mărfuri pe întreg circuitul tehnico-economic al acestora: producător – comerţ – beneficiar – consumator – mediu ambiante. Se studiază aspecte referitoare la clasificarea, codificarea, standardizarea, certificarea, recepţia cantitativă şi calitativă, păstrarea, depozitarea, transportul mărfurilor, modul de comportare la consumator, reintroducerea în circuitul economic, dacă este cazul efectele produselor asupra mediului. Informaţiile referitoare la mediu au dublu sens, de la producător şi consumator şi privesc atât evoluţia temporală, cât şi cea spaţială a calităţii mărfurilor. Problemele calităţii produselor şi serviciilor sunt studiate şi în legătură cu importanţa funcţiei calităţii în managementul firmei, ca instrument al strategiei comerciale

Fisiere in arhiva (1):

  • Fundamentele Stiintei Marfurilor.doc

Alte informatii

Universitatea „George Bariţiu” Facultatea de Ştiinţe Economice