Metodologia și Metodica Cercetării

Introducere

De ce un curs de metodologia cercetării?

• pentru o înţelegere a limbajului ştiinţific folosit în transmiterea cunoştinţelor din domeniul social.

Transmiterea unor cunoştinţe teoretice implică utilizarea unor elemente specifice limbajului ştiinţific, cum sunt cele de noţiune, concept, definiţie, dimensiune, indicatori, operaţionalizare, funcţionare, structură etc., care, dacă nu sunt bine precizate, riscă să inducă multe confuzii greu de stăpânit ulterior.

• pentru a putea delimita produsele obiective, cu caracter ştiinţific, de alte forme de cunoaştere socială, care coexistă la un moment dat (limbajul ideologic, jurnalistic, stereotipuri etc.).

Pentru viitorul specialist în domeniul afacerilor este foarte important să-şi formeze o gândire alternativă, care să-i permită să identifice, din ansamblul informaţiilor şi cunoştinţelor disponibile la un moment dat în domeniul de activitate, pe acelea care sunt obiective şi relevante pentru rezolvarea unei situaţii particulare. El trebuie să-şi însuşească limbajul ştiinţific pentru a putea privi critic atât produsele intelectuale de pe piaţă, cât şi pe cele neştiinţifice, pe care le poate utiliza ca informaţie primară în propriul său demers analitic.

• pentru a câştiga mai multă rigoare şi precizie în comunicarea cu profesorii şi în elaborarea lucrărilor solicitate.

Metodologia este „gramatica” limbajului ştiinţific. La un curs, profesorul transmite cunoştinţe despre o anumită temă folosind regulile acestei gramatici, o anumită logică explicativă pe care adesea, studentul, în absenţa unor prenoţiuni metodologice, nu o conştientizează ca atare. Prin urmare, el va tinde să reţină doar cunoştinţele noi (informaţiile) primite, pe care va fi tentat să le reproducă, utilizând gândirea proprie, anterioară, neconştientizată şi netransformată. La seminar sau la lucrările scrise, studentul riscă să se raporteze exclusiv la cunoştinţele acumulate, menţinându-şi propria logică, adesea neştiinţifică. Discursul rezultat va fi unul inexact, cantonat în sfera opiniilor nestructurate. Câştigul său se va limita la acumularea şi sistematizarea unor cunoştinţe noi, riscând asstfel să piardă dimensiunea creatoare prezentă la această vârstă, în procesul de formare şi dezvoltare profesională.

• pentru a putea copera eficient cu diverşi specialişti

Desigur, nu toţi vreţi să ajungeţi cercetători în cadrul unei instituţii specializate. Este nevoie, însă, de un nivel minim de cunoştinţe despre metoda ştiinţifică, pentru a uşura comunicarea ulterioară cu persoane specializate în cercetarea sociologică a domeniului afacerilor.

Când comanzi un sondaj de opinie este bine să ai deja un set de cunoştinţe de bază despre ceea ce înseamnă: populaţia ţintă, reprezentativitatea unui eşantion, elaborarea unui chestionar, ipotezele de lucru etc. - pentru a şti să soliciţi şi să pretinzi expertului sau institutului de sondaj date cât mai precise şi mai relevante pentru tema aleasă.

La acest curs, accentul se va pune pe conştientizarea, învăţarea şi exersarea limbajului şi metodei ştiinţifice, cunoştinţele propriu-zise de afaceri fiind prezentate doar ca problematizări.

Capitol 2. Conceptul de metodologie în ştiinţele sociale

2.1. Definirea metodologiei, a obiectului de studiu

Sociologia este ştiinţa despre societate care studiază realitatea socială în baza unei teorii, dar şi pe baza cercetării empirice prin măsurarea frecvenţei sau intensităţii faptelor sociale.

Cercetarea sociologică are următoarele premise:

- existenţa obiectivă a societăţii, independentă de cercetător;

- realitatea socială este structurată în relaţia cauză-efect, iar evoluţia ei este guvernată de principiul determinismului;

- adevărul ştiinţific derivă din analiza obiectivă prin mijloace de observare şi de măsurare.

Rezultă că scopul cercetării sociologice constă în descoperirea acelor informaţii despre realitatea socială ce pot fi utilizate în predicţii despre evenimente şi procese sociale.

Emil Durkheim (1974) Regulile metodei sociologice sublinia că sociologia „nu trebuie să consiste într-o simplă parafrază a prejudecăţilor tradiţionale, ci să ne facă să vedem lucrurile altfel de cum apar omului de rând; căci obiectul fiecărei ştiinţe este de a face descoperiri şi orice descoperire deconcentrează mai mult sau mai puţin opiniile acceptate”.

Ca definitie Metodologia cercetării în ştiinţele sociale este studiul metodelor şi tehnicilor utilizate într-o cercetare socială, pentru îndeplinirea obiectivelor şi scopurilor, şi pe baza unei ipoteze.

Pe de alta parte confruntat cu o temă de cercetare, cu metodologul din cercetător va trebui să ştie să aleagă din şirul de metode şi tehnici pe cele care îi acoperă şi-i relevă întreaga problematică a fenomenului sau procesului social studiat. De aceea Metodologia este şi o artă , o „ştiinţă” a alegerii metodelor şi tehnicilor pentru îndeplinirea obiectivelor şi scopurilor propuse, în baza unor ipoteze.Altfel spus Metodologia este o teorie a ceea ce este numit în mod curent „experienţă” . Analiza metodologică vizează punerea în relaţie a metodelor, tehnicilor, procedeelor şi instrumentelor de investigaţie, adecvarea lor la obiectul de studiu.

Metodologia are printre preocupări şi clarificarea înţelesului conceptelor, corectitudinea definirii lor, analiza limbajului utilizat. Este una dintre cele mai dificile misiuni având în vedere că istoria folosirii termenilor, a faptului că termeni curenţi ai limbajului ştiinţific au înţelesuri foarte diverse.Analiza metodologică vizează în punerea în

Metodologia cercetării în ştiinţele sociale este alcătuită din:

- enunţurile teoretice fundamentale socotite ca referenţial pentru structura unei teorii şi transformate în principii metodologice de analiză a realităţii sociale;

- metode şi tehnici de culegere a datelor empirice

- procedee de prelucrare a datelor şi informaţiilor empirice, de ordonare, sistematizare şi corelare a acestora;

- procedee de analiză, interpretare şi construcţie/reconstrucţie pe baza datelor empirice care stau la baza procesului de elaborare a descrierilor, tipologiilor, explicaţiilor şi predicţiilor teoretice.

Paul Lazarsfeld (1959) a remarcat că metodologia are şase teme principale:

- delimitarea obiectului de studiu;

- analiza conceptelor;

- analiza metodelor şi tehnicilor de cercetarea;

- analiza raportului dintre metodele şi tehnicile utilizate;

- sistematizarea datelor obţinute în cercetarea empirică;

- formalizarea raţionamentelor.