Biomateriale

Curs
9.3/10 (8 voturi)
Conține 17 fișiere: doc
Pagini : 142 în total
Cuvinte : 28902
Mărime: 2.41MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Angelescu

Cuprins

8. BIOMATERIALE COMPOZITE. ELEMENTE CARACTERISTICE ALE BIOMATERIALELOR COMPOZITE: TIPURI DE MATRICE, TIPURI DE MATERIALE DE RANFORSARE, MECANISME DE RANFORSARE SI DURIFICARE ALE MATERIALELOR

1. ASPECTE GENERALE DESPRE BIOMATERIALE. CARACTERISTICILE MATERIALELOR CERAMICE SI COMPOZITE

2. ASPECTE GENERALE PRIVIND BIOMATERIALELE

CERAMICE ARTIFICIALE

3. BIOMATERIALE CERAMICE INERTE

4. BIOMATERIALE CERAMICE RESORBABILE

5. BIOMATERIALE CERAMICE BIOACTIVE (I)

5. MATERIALE CERAMICE BIOACTIVE (II)

6. DETERIORAREA ŞI BIODEGRADAREA

BIOMATERIALELOR CERAMICE

7. INTERACTIUNEA DINTRE MATERIALELE CERAMICE

SI MATERIALELE BIOLOGICE

C9. CRITERII COMPATIBILITATE ALE SISTEMELOR

MATRICE – MATERIAL DE RANFORSARE

C 11. PROPRIETÃTILE FIZICE, MECANICE SI TRIBOLOGICE ŞI

COMPORTAREA LA COROZIUNE A BIOMATERIALELOR COMPOZITE

12.BIOMATERIALE COMPOZITE. COMPOZITE PARTICULATE,

COMPOZITE FIBROASE, COMPOZITE POROASE

C.13. CORELATIA INTRE CARACTERISTICILE BIOMATERIALELOR CERAMICE SI MEDIUL UMAN

C. 14. EFECTUL ACOPERIRII CU BIOMATERIALE ASUPRA IMPLANTURILOR.CONLUCRAREA ACOPERIRE SUBSTANTÃ.

FACTORI DE INFLUENTÃ.

15. INTERACŢIUNEA INTERFEŢEI BIOMATERIALELOR CERAMICE ŞI COMPOZITE CU IMPLANTUL

ŞI CU ŢESUTUL OSOS

16. TEHNOLOGII SPECIFICE DE OBINERE A BIOMATERIALELOR CERAMICE SI COMPOZITE

Extras din document

1. ASPECTE GENERALE DESPRE BIOMATERIALE. CARACTERISTICILE MATERIALELOR CERAMICE SI COMPOZITE

Biomaterialele sunt produse de natură anorganică sau organică care îşi găsesc utilizări ca proteze sau implanturi în ţesuturi biologice – la oameni sau animale. Pentru obţinerea acestor materiale folosite în scopuri biologice se folosesc metale, ceramice, sticla, polimeri organici, cimenturi. Aceste materiale se pot folosi ca atare şi sub formă de produse compozite ca de exemplu prin armare cu fibre, whiskers etc.

Biomaterialele de tipul ceramicilor, sticlelor, inclusiv sub formă compozită, reprezintă obiectivul acestui curs.

Biomateriale ceramice trebuie să fie biocompatibile; pe de o parte aceste materiale nu trebuie să provoace tulburări organismului iar pe de altă parte să nu sufere degradări datorită mediului fiziologic.

Proprietăţile generale ale materialelor bioceramice corespund cu cele ale produselor ceramice obişnuite, deja consacrate.

1.1. Materiale ceramice

1.1.1. Compoziţii şi structuri tipice ale ceramicelor cristaline

Materialele ceramice sunt substanţe anorganice care pot fi simple elemente nemetalice (B,C, S) sau compuşi definiţi de tipul MxNy formaţi dintr-un metal (M) şi un nemetal (N) din jumătatea din dreapta a tabloului periodic al elementelor (O,F,Cl,S,C,N).

Din punct de vedere structural, ceramicele pot fi atât cristaline – ca metalele – cât şi amorfe rigide, respectiv în stare sticloasă sau vitroasă.

Ceramicile cristaline sunt compuşi binari cu formulele uzuale AB, AB2, A2B3 (cu A metal şi B nemetal) sau ternari cu formulele uzuale AB2C4 şi AxByCz (cu A, B metale şi C nemetal).

Compuşii AB au structuri cristaline preponderent cubice. Cea mai întâlnită este structura de tip NaCl (Fig. 1.1.) cu legături ionice, stabilită pentru numeroşi oxizi (MgO, NiO, FeO, CaO, SrO, BaO, CdO, MnO), unele sulfuri (CaS, BaS, Mns), halogenuri alcaline (NaCl, LiF, SrBr ş.a.m.d., şi carburi (TiC, UC).

Fig. 1.1. Tipuri de reţele tipice pentru compuşii ceramici cristalini

Compuşii AB2 au structuri cubice de tipul CaF2 (cu coordinaţia K=8), în care ionul metalic A2+ cu diametrul mai mare are reţeaua cfc şi este împerecheat cu un ion nemetalic negativ B-1 cu diametrul mai mic şi care poate pătrunde în unele dintre golurile tetraedrice ale reţelei cubice. Acest tip de structură se întâlneşte şi la oxizii ZrO2 şi UO2.

1.1.2. Silicea şi silicaţii

Silicea (bioxidul de siliciu SiO2) şi sărurile acidului silicic (silicaţii) reprezintă cazuri aparte în categoria materialelor ceramice, deoarece - pe de o parte – reprezintă resursa cea mai mare de ceramice naturale, iar pe de altă parte au structuri extrem de diversificate, care merg de la total cristaline la total amorfe, ceea ce le conferă proprietăţi şi aplicaţii – de asemenea – foarte diversificate.

Bioxidul de siliciu natural este principala componentă a nisipurilor cuarţoase (cuarţite) şi există chiar în stare pură sub formă de cristale de cuarţ, care este o modificaţie polimorfică, stabilă la temperatura ambiantă a silicei.

Bioxidul de siliciu solid are trei modificaţii polimorfice:

1) cuarţul;

2) tridimita;

3) cristobalita;

fiecare dintre ele cu câte două variante cristalografice: (de temperatură joasă) şi (de temperatură înaltă); de asemenea, bioxidul de siliciu poate fi topit şi adus în stare lichidă.

Din cauza numărului mare de stări structurale, transformările de fază ale bioxidului de siliciu sunt complexe şi pot fi rezumate în chema de mai jos:

Cuarţ Tridimită Cristobalită Lichid

cataliză cataliză

(hexagonal) (hexagonal) (cubic)

5750C 1400C 2400C 16500C

Cuarţ Tridimită Cristobalită Sticlă

(romboedric) (ortocubic) (pseudocubic) (amorfă)

Foarte important este faptul că bioxidul de siliciu lichid are o foarte mare stabilitate la răcirea chiar cu viteze relativ mici şi suferă o tranziţie vitroasă, în urma căreia se transformă în sticlă (lichid subrăcit extem de vâscos, cu comportament de solid rigid, ca în cazul sticlelor metalice).

Din punctul de vedere al structurii reticulare, în toate modificaţiile polimorfice cristaline unitatea reticulară (baza materială din nodurile reţelei cristaline) nu este un atom (ion) ca la metale, ci este complexul ionic (anionul) SiO4-4, de forma unui tetraedru, care are în centrul de simetrie cationul Si4+, iar în cele patru vârfuri câte un anion O2- (Fig. 1.2.a).

Fig. 1.2. Tetraedrul unitar SiO4(a), lanţ de tetraedri (b), aranjament ordonat al tetraedrilor în cuarţul (c).

Preview document

Biomateriale - Pagina 1
Biomateriale - Pagina 2
Biomateriale - Pagina 3
Biomateriale - Pagina 4
Biomateriale - Pagina 5
Biomateriale - Pagina 6
Biomateriale - Pagina 7
Biomateriale - Pagina 8
Biomateriale - Pagina 9
Biomateriale - Pagina 10
Biomateriale - Pagina 11
Biomateriale - Pagina 12
Biomateriale - Pagina 13
Biomateriale - Pagina 14
Biomateriale - Pagina 15
Biomateriale - Pagina 16
Biomateriale - Pagina 17
Biomateriale - Pagina 18
Biomateriale - Pagina 19
Biomateriale - Pagina 20
Biomateriale - Pagina 21
Biomateriale - Pagina 22
Biomateriale - Pagina 23
Biomateriale - Pagina 24
Biomateriale - Pagina 25
Biomateriale - Pagina 26
Biomateriale - Pagina 27
Biomateriale - Pagina 28
Biomateriale - Pagina 29
Biomateriale - Pagina 30
Biomateriale - Pagina 31
Biomateriale - Pagina 32
Biomateriale - Pagina 33
Biomateriale - Pagina 34
Biomateriale - Pagina 35
Biomateriale - Pagina 36
Biomateriale - Pagina 37
Biomateriale - Pagina 38
Biomateriale - Pagina 39
Biomateriale - Pagina 40
Biomateriale - Pagina 41
Biomateriale - Pagina 42
Biomateriale - Pagina 43
Biomateriale - Pagina 44
Biomateriale - Pagina 45
Biomateriale - Pagina 46
Biomateriale - Pagina 47
Biomateriale - Pagina 48
Biomateriale - Pagina 49
Biomateriale - Pagina 50
Biomateriale - Pagina 51
Biomateriale - Pagina 52
Biomateriale - Pagina 53
Biomateriale - Pagina 54
Biomateriale - Pagina 55
Biomateriale - Pagina 56
Biomateriale - Pagina 57
Biomateriale - Pagina 58
Biomateriale - Pagina 59
Biomateriale - Pagina 60
Biomateriale - Pagina 61
Biomateriale - Pagina 62
Biomateriale - Pagina 63
Biomateriale - Pagina 64
Biomateriale - Pagina 65
Biomateriale - Pagina 66
Biomateriale - Pagina 67
Biomateriale - Pagina 68
Biomateriale - Pagina 69
Biomateriale - Pagina 70
Biomateriale - Pagina 71
Biomateriale - Pagina 72
Biomateriale - Pagina 73
Biomateriale - Pagina 74
Biomateriale - Pagina 75
Biomateriale - Pagina 76
Biomateriale - Pagina 77
Biomateriale - Pagina 78
Biomateriale - Pagina 79
Biomateriale - Pagina 80
Biomateriale - Pagina 81
Biomateriale - Pagina 82
Biomateriale - Pagina 83
Biomateriale - Pagina 84
Biomateriale - Pagina 85
Biomateriale - Pagina 86
Biomateriale - Pagina 87
Biomateriale - Pagina 88
Biomateriale - Pagina 89
Biomateriale - Pagina 90
Biomateriale - Pagina 91
Biomateriale - Pagina 92
Biomateriale - Pagina 93
Biomateriale - Pagina 94
Biomateriale - Pagina 95
Biomateriale - Pagina 96
Biomateriale - Pagina 97
Biomateriale - Pagina 98
Biomateriale - Pagina 99
Biomateriale - Pagina 100
Biomateriale - Pagina 101
Biomateriale - Pagina 102
Biomateriale - Pagina 103
Biomateriale - Pagina 104
Biomateriale - Pagina 105
Biomateriale - Pagina 106
Biomateriale - Pagina 107
Biomateriale - Pagina 108
Biomateriale - Pagina 109
Biomateriale - Pagina 110
Biomateriale - Pagina 111
Biomateriale - Pagina 112
Biomateriale - Pagina 113
Biomateriale - Pagina 114
Biomateriale - Pagina 115
Biomateriale - Pagina 116
Biomateriale - Pagina 117
Biomateriale - Pagina 118
Biomateriale - Pagina 119
Biomateriale - Pagina 120
Biomateriale - Pagina 121
Biomateriale - Pagina 122
Biomateriale - Pagina 123
Biomateriale - Pagina 124
Biomateriale - Pagina 125
Biomateriale - Pagina 126
Biomateriale - Pagina 127
Biomateriale - Pagina 128
Biomateriale - Pagina 129
Biomateriale - Pagina 130
Biomateriale - Pagina 131
Biomateriale - Pagina 132
Biomateriale - Pagina 133
Biomateriale - Pagina 134
Biomateriale - Pagina 135
Biomateriale - Pagina 136
Biomateriale - Pagina 137
Biomateriale - Pagina 138
Biomateriale - Pagina 139
Biomateriale - Pagina 140
Biomateriale - Pagina 141
Biomateriale - Pagina 142

Conținut arhivă zip

  • C.8.doc
  • C1.DOC
  • C11.DOC
  • C12.DOC
  • C13.DOC
  • C14.DOC
  • C15.DOC
  • C16.DOC
  • C2.DOC
  • C3.DOC
  • C4.DOC
  • C5.DOC
  • c5.1.doc
  • C6.DOC
  • C7.DOC
  • C9.DOC
  • Titluri.doc

Alții au mai descărcat și

Turnarea sub Presiune

I. CONSIDERATII GENERALE 1.1 TURNAREA SUB PRESIUNE Turnarea la presiune ridicata reprezinta un procedeu turnare neconventional (special), care se...

Procese Mecanice și Metalurgice la Sudarea FSW a Aliajelor de Aluminiu

INTRODUCERE Procedeu de sudare prin frecare cu element activ rotitor (FSW) a fost inventat de Wayne Thomas la TWI în Anglia (1991) [1] , şi...

Aspecte tehnologice privind tratamentul termic de nitrurare în mediu gazos în cadrul Mefin SA Sinaia

Introducere MEFIN S.A. (“MEFIN”) este o societate pe acțiuni înființată în 1892 producătoare de componente automobile și de sisteme de injecție...

Tratamentul Termic al Superaliajelor cu Baza de Nichel

Rezumat În lucrare sunt prezentate câteva aspect teoretice si practice privind tratamentul termic al unor superaliaje cu baza de nichel, influenta...

Laminorul de Profile Ușoare și Mijlocii

Laminorul de profile uşoare şi mijlocii este amplasat în cadrul S.C. LAMINORUL S.A. BRĂILA, în partea de sud – vest şi destinat prelucrării la cald...

Agregate Termice și Electrice

1.Probleme generale privind agregatele termice 1.1 Clasificare, domenii de utilizare, surse de energie 1.1.1 Tipuri de agregate termice...

Utilajul si Tehnologia Sudarii cu Flacara Oxiacetilenica

Tanaviosoft-2006 ! 2.1.Noţiuni introductive. 2.2.Utilajul postului de sudare cu flacără oxiacetilenică. 2.3.Tehnologia sudării manuale prin...

Bazele Teoretice ale Coroziunii Metalelor

BAZELE TEORETICE ALE COROZIUNII METALELOR 1. Coroziunea chimica 1.1. Coroziunea chimica în gaze uscate 1.2. Coroziunea chimica în lichide rele...

Ai nevoie de altceva?