Metalurgia Oțelului

Curs
9.3/10 (16 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 76 în total
Cuvinte : 38178
Mărime: 8.78MB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Otelurile sunt aliaje fier-carbon, cu mai putin de 2, 11% C care contin în afara de fier si carbon si alte elemente (Si, Mn. P, S, Cr, Ni, V, Ti, Mo etc). caracteristica principala a otelurilor este deformabilitatea plastica la rece si la cald, prin presare sau tragere.

Varietatea mare de proprietati a otelurilor este determinata de compozitia chimica si de modul de prelucrare ( plastica, termica sau termochimica).

Comportarea otelurilor la deformarea plastica, la tratamentul termic (sau termochimic) sau la prelucrarea mecanica este determinata pe de o parte de compozitia chimica si pe de alta parte de modul de elaborare si turnare - solidificare.

Clasificarea otelurilor

Exista mai multe criterii de clasificare: dupa continutul de carbon, dupa compozitia chimica, dupa destinatie, dupa procedeul de elaborare.

Dupa continutul de carbon otelurile sunt hipoeutectoide cu < 0,77% C, eutectoide cu 0,77% C si hipereutectoide cu > 0,77% C.

Dupa compozitia chimica otelurile se clasifica în oteluri nealiate (sau oteluri carbon) si oteluri aliate.

Otelurile nealiate sunt otelurile care pe lânga fier si carbon contin cantitati mici de alte elemente (Mn d 0,8%, Si d 0,5%, P d 0,06%, S d 0,05%). Otelurile cu d 0,3% C se numesc oteluri moi, cu 0,3-0,6% C se numesc oteluri semidure, iar cele cu e 0,8% C se numesc oteluri dure.

Otelul carbon cu d 0,08% C este cunoscut în practica sub denumirea de fier tehnic.

Otelurile aliate contin unul sau mai multe elemente de aliere care pot fi fie unul din elementele obisnuite în proportie mai mare decât în otelul carbon, fie alte elemente: Cr, Ni, V, Ti, W, Mo, Zr, Nb, B, La, etc. În functie de continutul total al acestor elemente otelurile aliate se clasifica în oteluri slab aliate (d 5,0% E ) mediu aliate (5-10% E)si oteluri înalt aliate (cu e10% E).

Prin compozitia chimica a unui otel nu trebuie sa se înteleaga numai prezenta elementelor mentionate ci analiza integrala, adica si prezenta altor elemente care desi sunt în cantitati foarte mici (de ordinul 10-2 – 10-6%) influenteaza substantial structura si proprietatile otelului atât prin concentratie cât si prin forma sub care se gasesc în otel. Aceste elemente sunt: oxigenul, hidrogenul si azotul. Cantitatea , forma de prezentare si repartitia lor în masa otelului sunt influentate de modul de elaborare.

Dupa destinatie otelurile se clasifica în oteluri de uz general, oteluri cu destinatie precizata si oteluri pentru scule.

Otelurile pentru uz general se împart în oteluri pentru constructii, oteluri de uz general tratate termic, oteluri cu rezistenta mecanica la temperaturi ridicate, oteluri refractare si oteluri rezistente la coroziune (inoxidabile).

Oteluri cu destinatie precizata se împart în oteluri pentru suruburi si piulite, oteluri pentru armarea betonului, oteluri pentru arcuri, oteluri pentru recipienti, oteluri pentru constructii navale, oteluri pentru rulmenti etc.

Otelurile pentru scule se clasifica în: oteluri pentru scule aschietoare, oteluri pentru scule de prelucrare la rece, oteluri pentru scule de prelucrare la cald.

Dupa procedeul (agregatul) de elaborare otelurile se grupeaza în otel electric si otel de convertizor.

Materii prime si auxiliare

1. Materii prime metalice. Încarcatura metalica a agregatelor destinate elaborarii otelului sunt fonta de afinare, fierul vechi, buretele de fier si uneori lupele.

Fonta de afinare. Criteriul de baza la aprecierea calitatii fontei este compozitia chimica.

Continutul de carbon în fonta de afinare nu se prescrie, el fiind determinat de continutul celorlalte elemente. Este mai mic când continuturile de siliciu si fosfor sunt mai mari ;i mai mare când continutul de mangan este mai mare.

Siliciul variaza, în general, între 0,5 – 1,25%. Deoarece la elaborarea otelului siliciul se oxideaza si trece în zgura si deci sunt necesare cantitati mai mari de var pentru formarea zgurii, este recomandat ca siliciul sin fonta de afinare sa nu depaseasca 1% .

Manganul este un element util în fonta de afinare, deoarece pe lânga faptul ca împiedica separarea carbonului sub forma de grafit el ajuta procesul de îndepartarea sulfului atât înainte de elaborarea otelului cât si în timpul elaborarii. De aceea se admite în fonta de afinare 1 – 2,5% Mn.

Fosforul este un element daunator calitatii otelului si necesita cantitati mari de var pentru defosforare, de aceea continutul de fosfor în fonta de afinare se limiteaza la maxim 0,5%, iar pentru otelurile de calitate la maxim 0,2-0,3%. Trebuie mentionat ca cea mai mare cantitate de fosfor în otel este adusa de fonta.

Sulful este de asemenea un element daunator calitatii otelului, de aceea continutul de sulf se limiteaza în fonte la max. 0,07% pentru procedeele bazice si la max. 0,035% pentru procedeele acide.

În afara de aceste elemente fonta mai poate contine arseniu, cupru, etc. care sunt tot elemente daunatoare otelului, de aceea este indicat ca ele sa nu depaseasca 0,02%, dar si mai bine ar fi daca ar lipsi din fonta de afinare.

Nici elementele de aliere ale otelului nu sunt dorite în fontele de afinare, deoarece ele produc perturbatii în procesul de elaborare, multe dintre ele pierzându-se în timpul afinarii.

Fierul vechi.

El se poate clasifica dupa sursa de provenienta în fier vechi propriu si fier vechi colectat.

Fierul vechi propriu provine din deseuri si rebuturi de la elaborarea si turnarea otelului sau din procesul de prelucrare plastica si mecanica a semifabricatelor din otel.

Fierul vechi colectat provine din bazele de colectare (REMAT) si anume din: constructii metalice si masini scoase din uz, piese si subansambluri scoase din uz la reparatiile capitale, obiecte de uz casnic achizitionate de la populatie.

Preview document

Metalurgia Oțelului - Pagina 1
Metalurgia Oțelului - Pagina 2
Metalurgia Oțelului - Pagina 3
Metalurgia Oțelului - Pagina 4
Metalurgia Oțelului - Pagina 5
Metalurgia Oțelului - Pagina 6
Metalurgia Oțelului - Pagina 7
Metalurgia Oțelului - Pagina 8
Metalurgia Oțelului - Pagina 9
Metalurgia Oțelului - Pagina 10
Metalurgia Oțelului - Pagina 11
Metalurgia Oțelului - Pagina 12
Metalurgia Oțelului - Pagina 13
Metalurgia Oțelului - Pagina 14
Metalurgia Oțelului - Pagina 15
Metalurgia Oțelului - Pagina 16
Metalurgia Oțelului - Pagina 17
Metalurgia Oțelului - Pagina 18
Metalurgia Oțelului - Pagina 19
Metalurgia Oțelului - Pagina 20
Metalurgia Oțelului - Pagina 21
Metalurgia Oțelului - Pagina 22
Metalurgia Oțelului - Pagina 23
Metalurgia Oțelului - Pagina 24
Metalurgia Oțelului - Pagina 25
Metalurgia Oțelului - Pagina 26
Metalurgia Oțelului - Pagina 27
Metalurgia Oțelului - Pagina 28
Metalurgia Oțelului - Pagina 29
Metalurgia Oțelului - Pagina 30
Metalurgia Oțelului - Pagina 31
Metalurgia Oțelului - Pagina 32
Metalurgia Oțelului - Pagina 33
Metalurgia Oțelului - Pagina 34
Metalurgia Oțelului - Pagina 35
Metalurgia Oțelului - Pagina 36
Metalurgia Oțelului - Pagina 37
Metalurgia Oțelului - Pagina 38
Metalurgia Oțelului - Pagina 39
Metalurgia Oțelului - Pagina 40
Metalurgia Oțelului - Pagina 41
Metalurgia Oțelului - Pagina 42
Metalurgia Oțelului - Pagina 43
Metalurgia Oțelului - Pagina 44
Metalurgia Oțelului - Pagina 45
Metalurgia Oțelului - Pagina 46
Metalurgia Oțelului - Pagina 47
Metalurgia Oțelului - Pagina 48
Metalurgia Oțelului - Pagina 49
Metalurgia Oțelului - Pagina 50
Metalurgia Oțelului - Pagina 51
Metalurgia Oțelului - Pagina 52
Metalurgia Oțelului - Pagina 53
Metalurgia Oțelului - Pagina 54
Metalurgia Oțelului - Pagina 55
Metalurgia Oțelului - Pagina 56
Metalurgia Oțelului - Pagina 57
Metalurgia Oțelului - Pagina 58
Metalurgia Oțelului - Pagina 59
Metalurgia Oțelului - Pagina 60
Metalurgia Oțelului - Pagina 61
Metalurgia Oțelului - Pagina 62
Metalurgia Oțelului - Pagina 63
Metalurgia Oțelului - Pagina 64
Metalurgia Oțelului - Pagina 65
Metalurgia Oțelului - Pagina 66
Metalurgia Oțelului - Pagina 67
Metalurgia Oțelului - Pagina 68
Metalurgia Oțelului - Pagina 69
Metalurgia Oțelului - Pagina 70
Metalurgia Oțelului - Pagina 71
Metalurgia Oțelului - Pagina 72
Metalurgia Oțelului - Pagina 73
Metalurgia Oțelului - Pagina 74
Metalurgia Oțelului - Pagina 75
Metalurgia Oțelului - Pagina 76

Conținut arhivă zip

  • Metalurgia Otelului.doc

Alții au mai descărcat și

Valorificarea Superioara a Zgurilor din Siderurgie prin Obtinerea unui Liant Hidraulic de Tip Cimentoid

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE Reciclarea deşeurilor a intrat în istoria tehnologiei prin modul în care civilizaţiile antice au reutilizat, în...

Procedee Moderne de Îmbunătățire a Calității Produselor Turnate Continuu

CAPITOLUL 1 TEHNOLOGII ŞI MĂSURI TEHNOLOGICE CARE CONTRIBUIE LA REALIZAREA UNUI FLUX INTEGRAT TURNARE CONTINUĂ - LAMINARE 1.1 INTRODUCERE Cu...

Cuptor Tip Cameră cu Vatră Fixă

Tema proiectului: Sa se proiecteze un cuptor tip camera cu vatra fixa, cu flacara, prevazut pentru încalzirea în vederea tratamentului termic a...

Tratamente termomecanice aplicate aliajului cu memoria formei CuAlNi13

1. STADIUL ACTUAL AL CUNOŞTINŢELOR DIN DOMENIUL ALAMELOR ŞI BRONZURILOR 1.1Alamele 1. 1.1 Generalităţi, structură, proprietăţi Pentru...

Oțeluri Inoxidabile

CARACTERISTICI Oţelurile inoxidabile se caracterizează prin: - Rezistenţă chimică faţă de mediile chimice active; - Bune proprietăţi de...

Tehnologia de Elaborare a Aliajelor pe Baza de Zinc

1. ZINCUL ELEMENTAR Zincul este unul din metalele industriale importante, fiind utilizat în industria chimicã, industria poligraficã, în...

Ape Uzate de la Otelarii

Otelul este produs prin afanarea fontei sau fierului vechi, aduse in stare lichida, in prezenta unor fondant, in cuptoare de tip Martin, cuptoare...

Defecte Intalnite la Semifabricatele Turnate Continuu

INTRODUCERE Imbunatatirea continua a calităţii otelului si a semifabricatelor turnate continuu din otel constituie una din preocupările actuale...

Te-ar putea interesa și

Studii si Cercetari Privind Imbunatatirea Calitatii Interne si de Suprafata a Sleburilolr Turnate Continuu

Conceptul iniţial al turnării continue a metalelor a fost înregistrat la mijlocul secolului al XIX-lea. Limitată de posibilităţile tehnologice de...

Analiza de Produs

a.Modelare 3D/2D a reperului R1 Modelarea este executata cu ajutorul proiectarii asistate de calculator folosind programul AUTOCAD® de la...

Proiectarea Sistemului Informatic privind Productia in Curs de Executie la SC CSR SA

1.Analiza sistemului informational 1.1.Prezentarea generala a unitatii analizate Str. TRAIAN LALESCU Nr. 36 Tel: 0040-(0)55-210742;...

Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Caraș-Severin

Cap.I Localizarea şi caracterizarea geografică şi economică a judeţului Caras Severin Aşezarea geografică Caraş-Severin este un judeţ în regiunea...

Bilanț

DELIMITARI CONCEPTUALE PRIVIND AUDITUL CONTABIL  FINANCIAR Normalizarea în domeniul auditului contabil-financiar - Norma si normalizare...

SC Fortuna Iasi

MOTIVATIE : Am ales sa fac practica la firma BRD GROUPE SOCIETE GENERALE deoarece am dorit sa observ si sa acumulez cat mai multe informatii...

Tehnologia de Producere a Rotorilor

1. Specificaţii standard pentru oţelurile forjate tratate în vid pentru rotorii de generator Aceste specificaţii acoperă o gamă largă de oţeluri...

Dosar de Practica SC Comat SA

I. DESCRIEREA SOCIETĂŢII COMERCIALE S.C. COMAT BACAU S.A. Cadru organizatoric al contabilitatii de gestiune Scurt istoric Cresterea...

Ai nevoie de altceva?