Modelarea Dispersiilor Poluante

Curs
9/10 (2 voturi)
Conține 20 fișiere: doc, jpg, db
Pagini : 64 în total
Cuvinte : 25110
Mărime: 3.27MB (arhivat)
Publicat de: Silvian Oroș
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: HANGA PAUL

Extras din curs

MODEL-MODELARE

Simularea înlocuieşte sistemul de studiat folosind o altă formă de reprezentare care se numeşte model.

Un model este o descriere - într-o formă bine definită - a anumitor comportări ale sistemului cu scopul de a prognoza o serie de comportări viitoare pentru seturi de I/ şi perturbaţii.

În mod virtual orice model util simplifică şi idealizează realitatea, adesea limitele unui sistem şi model sunt mai mult arbitrar definite.

Pentru a obţine un model uşor de manipulat, o serie de elemente care acţionează asupra sistemului trebuie neglijate pe baza unei priorităţi apriori, chiar dacă nu se poate demonstra riguros că ce a fost neglijat este nesemnificativ. Pentru ca un model să fie util este esenţial să se definească un sistem-limită şi rezonabil de descriptori.

Un prim beneficiu al efortului modelării este că influenţează o mai bună înţelegere asupra fenomenelor care au loc la nivelul sistemului real.

De menţionat faptul că primul pas în studiul unui sistem sau proces -este realizarea unui model, care poate să fie fizic la alte dimensiuni sau o formalizare matematică a comportării sistemului de studiat.

Complexitatea şi diversitatea sistemelor şi proceselor tehnologice din ultimele două decade au condus la necesitatea elaborării unor modele foarte variate, care pot fi clasificate după diverse criterii. Dacă se ţine seama de faptul că simularea este o tehnică utilizată pentru a investiga comportarea unor sisteme complexe ce sunt supuse unui număr mare de restricţii, atunci modelele utilizate în simulare trebuie să satisfacă câteva cerinţe de bază:

- să servească înţelegerii configuraţiei sistemului, nu numai în reprezentarea formalizată a componentelor sale, dar să reprezinte în mod riguros şi interacţiunile dintre acestea. De asemenea configuraţia sistemului să fie uşor modificată prin ajustarea unor parametri sau variabile.

- să permită modificări în regim dinamic pentru un nou algoritm de alocare a resurselor sau de planificare în luarea unor decizii riguroase. Modelul trebuie să răspundă prompt şi exact la schimbarea unor elemente de I/ sau stare în comportarea sistemului.

- să servească drept mijloc pentru determinarea efectelor unor serii de I/ (intrări) relativ la încărcarea sistemului, la comportările sale interioare, analizele efectuându-se asupra (ieşiri) /E din sistem, care reflectă reacţiile sistemului pentru setul de I/ generate.

Un model continuu este descris printr-un sistem de ecuaţii algebrice sau diferenţiale în care variabilele reprezintă atributele entităţilor iar funcţiile reprezintă activităţile. Astfel de modele se pot simula cu ajutorul calculatoarelor analogice sau numerice.

În principal modelele discrete iau forma unui set de numere care reprezintă entităţile şi indică starea lor. Ecuaţiile logice sau probabilistice controlează momentele la care apar schimbările de stare în cadrul sistemului prin analiza rezultatelor de /E/ (ieşire).

Din punctul de vedere al simulării distincţia între aspectul continuu şi cel discret iese în evidenţă mai mult la nivelul modelului, decât la cel al sistemului de studiat.

Activitatea de modelare oferă analistului o serie de facilităţi cum ar fi:

- asigură un grad de certitudine asupra unor ipoteze făcute intuitiv sau prin observaţii empirice asupra sistemului şi să deducă o serie de implicaţii logice ;

- conduce la îmbunătăţirea înţelegerii sistemului;

- dă posibilitatea unor detalieri şi adânciri a cunoaşterii unor subsisteme ce alcătuiesc sistemul considerat;

- permite observări cu rapiditate a răspunsurilor sistemului la modificări ale /I/ (intrări);

- modelul este mai uşor de manipulat decât sistemul real;

- studiul sistemului implică un cost mai redus;

- permite sesizarea mai multor surse care generează tranziţii de stare pentru sistem decât sistemul real analizat etc.

După natura elementelor ce le alcătuiesc se disting trei mari tipuri de modele, care pot fi exacte (ce produc soluţii exacte) sau modele aproximative (care produc o soluţie ce diferă de soluţia exactă, funcţie de gradul de aproximare):

- Modelele fizice ale căror elemente sunt de natură fizică machete, tunele de încercări, avioane, simulatoare, machete de instalaţii tehnologice;

- Modelele abstracte sunt modele în care variabilele descriu entităţile, iar funcţiile care le conţin descriu activităţile şi legăturile între diferite componente;

- Modelele hibride sunt acelea care îmbină caracteristicile primelor două adică, conţin şi componente ale sistemului real, într-o conexiune cu un calculator numeric pe care se rulează programul de simulare al modelului abstract.

Procesul de modelare are la bază două obiective esenţiale:

- modelul trebuie să reprezinte cât mai precis sistemul considerat sau cel puţin caracteristicile sale esenţiale (sau critice);

- modelul să fie ieftin, sau uşor de manipulat faţă de sistemul original.

Ultimul obiectiv uneori are un rol mai mare şi acest lucru se realizează în dauna preciziei.

Preview document

Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 1
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 2
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 3
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 4
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 5
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 6
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 7
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 8
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 9
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 10
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 11
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 12
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 13
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 14
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 15
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 16
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 17
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 18
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 19
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 20
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 21
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 22
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 23
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 24
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 25
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 26
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 27
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 28
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 29
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 30
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 31
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 32
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 33
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 34
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 35
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 36
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 37
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 38
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 39
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 40
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 41
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 42
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 43
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 44
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 45
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 46
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 47
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 48
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 49
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 50
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 51
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 52
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 53
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 54
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 55
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 56
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 57
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 58
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 59
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 60
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 61
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 62
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 63
Modelarea Dispersiilor Poluante - Pagina 64

Conținut arhivă zip

  • Modelarea Dispersiilor Poluante
    • M.O..P.R
      • MOSPR
        • Image-01.jpg
        • Image-02.jpg
        • Image-03.jpg
        • Image-04.jpg
        • Image-05.jpg
        • Image-06.jpg
        • Image-07.jpg
        • Image-08.jpg
        • Thumbs.db
      • METODE_DE_OPTIMIZARE_PARAMETRICA.doc
      • MODELE_PARAMETRICE_SI_NEPARAMETRICE.doc
      • MOSPM_Curs_3.doc
      • MSOPM_CURS_1+2.DOC
    • CURS_1+2.DOC
    • Curs_3.doc
    • Curs_4.doc
    • Curs_5.doc
    • Curs_6.doc
    • Curs_7.doc
    • Curs_8.doc

Alții au mai descărcat și

Biomateriale

1. ASPECTE GENERALE DESPRE BIOMATERIALE. CARACTERISTICILE MATERIALELOR CERAMICE SI COMPOZITE Biomaterialele sunt produse de natură anorganică sau...

Mărfuri metalice

MĂRFURI METALICE 1.Marfuri metalice. Maºini de gatit. Convectoare. Centrale termice. Boilere. (fara caracteristici) 2.Marfuri metalice. Metode...

Echipamente de Sudare - Cursuri

4. INSTALATII PENTRU SUDAREA SUB STRAT DE FLUX Pentru marirea productivitatii sudarii si imbunatatirea calitatii imbinarilor sudate, in cazul...

Linii Tehnologice

1. CONŢINUTUL ACTIVITĂŢII DE PROIECTARE Prin proiectare se înţelege activitatea utilă, care are ca obiect elaborarea complexului de documentaţii...

Utilaje

1.Calc.rezist la inaintare-in mom.deplasarii corpurilor sau a echipaj. apare o forta.Dc deplasarea are loc la nivelul solului,at forta care treb...

Modelarea și Optimizarea Proceselor Metalurgice

1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND MODELAREA ŞI OPTIMIZAREA PROCESELOR Ţinând cont de caracteristicile industriei metalurgice, şi anume: - este mare...

Tratamente Termice Superficiale

10. Tratamente termice superficiale 10.1 Călirea martensitică superficială 10.1.1 Modificări structurale şi de proprietăţi Se călesc...

Tratamente Superficiale cu Fascicul Laser

12. Tratamente superficiale cu fascicul laser Tehnologiile de tratament cu fascicul laser fac parte din grupa tratamentelor termice superficiale...

Te-ar putea interesa și

Managementul deșeurilor municipale - depozite ecologice conforme cu cerințele UE

I. AUTORIZARE INTEGRATĂ 1. Directiva europeană privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC). Autorizare Integrată Aderarea la...

Studiu Geografic Complex

INTRODUCERE Calitatea mediului este o notiune complexa, care cuprinde numeroase aspecte ale raportului om-natura. Utilizând acest termen se are...

Ciclon de Mare Randament pentru Desprăfuirea Aerului

1. Prezentarea generala a utilajului si încadrarea sa în linia tehnologica Poluarea. Aspecte generale Aerul este „oceanul” pe care-l respiram....

Strategii și politici pentru combaterea poluării în industria de petrol

CAPITOLUL I – Generalitati 1.1 Cadrul legislativ actual privind protectia mediului in Romania CADRUL LEGISLATIV - Strategia Protectiei Mediului...

Reglementări Naționale și Comunitare privind Calitatea Aerului

Capitolul I NOŢIUNI TEORETICE ŞI GENERALE PRIVIND POLUAREA Emisia reprezinta eliminarea unei substante dintr-o sursa punctiforma sau difuza in...

Monitorizarea poluării aerului datorită traficului rutier

Rezumat: In cele cinci capitole ale referatului, doresc sa arat cum se poate monitoriza poluarea aerului si care sunt statisticile.Am facut o...

Protecția atmosferei

Poluarea atmosferei a devenit o importanta problema socioeconomica contemporana captand proportii ingrijoratoare in unele tari puternic...

Protecția mediului Republicii Moldova

1. Întroducere Realitătile zilelor noastre arată că secolul XX este perioada celor mai mari descoperiri si transformări ale civilizatiei omenesti,...

Ai nevoie de altceva?