Riscuri Profesionale Generate de Mijloacele de Productie

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest curs prezinta Riscuri Profesionale Generate de Mijloacele de Productie.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 61 de pagini .

Profesor: Baciu C

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Metalurgie si Siderurgie

Cuprins

Capitolul 1: Introducere 2
Capitolul 2: Echipamente tehnice. Consideraţii generale 4
2.1. Echipamente tehnice cu acţionări hidraulice şi pneumatice 4
2.2. Echipamentul electric de securitate al maşinilor 5
2.3. Sistemele de comandă ale maşinilor 7
2.4. Oprirea de urgenţă 12
2.5. Prevenirea pornirii neaşteptate 15
2.6. Dispozitive de interblocare asociate cu protectori 16
2.7. Evaluarea riscurilor la maşini 18
Capitolul 3: Cerinţe esenţiale pentru securitate şi sănătate referitoare la proiectarea şi
construirea maşinilor şi componentelor de securitate 22
3.1. Cerinţe esenţiale pentru securitate şi sănătate 22
3.1.1. Consideraţii generale 22
3.1.1.1. Principiile de integrare a securităţii 23
3.1.1.2. Materiale utilizate sau rezultate 23
3.1.1.3. Condiţii de iluminat 23
3.1.1.4. Manipularea, deplasarea şi depozitarea maşinii 24
3.1.2. Comenzi 24
3.1.2.1. Securitatea şi fiabilitatea sistemelor de comandă 24
3.1.2.2. Organele de comandă 24
3.1.2.3. Pornirea maşinii 25
3.1.2.4. Comenzi şi dispozitive de oprire 25
3.1.2.5. Selectarea modului de funcţionare 26
3.1.2.6. Selectarea alimentării cu energie 27
3.1.2.7. Detectarea circuitului de comandă 27
3.1.2.8. Software 27
3.1.3. Protejarea împotriva pericolelor mecanice 27
3.1.3.1. Stabilitatea 27
3.1.3.2. Riscuri de rupere în timpul funcţionării 28
3.1.3.3. Riscuri datorate căderii sau ejectării de obiecte 28
3.1.3.4. Riscuri datorate suprafeţelor, muchiilor sau unghiurilor 28
3.1.3.5. Riscuri asociate maşinilor combinate 28
3.1.3.6. Riscuri asociate variaţiei vitezei de rotaţie a sculelor 28
3.1.3.7. Prevenirea riscurilor asociate părţilor mobile 28
3.1.3.8. Alegerea protecţiei împotriva riscurilor asociate părţilor mobile 28
3.1.4. Cerinţe impuse protectorilor şi dispozitivelor de protecţie 29
3.1.4.1. Cerinţe generale 29
3.1.4.2. Cerinţe speciale 30
3.1.4.3. Cerinţe impuse dispozitivelor de protecţie 30
3.1.5. Măsuri de protecţie împotriva altor pericole 30
3.1.5.1. Alimentarea cu energie electrică 30
3.1.5.2. Electricitatea statică 31
3.1.5.3. Alimentarea cu altă formă de energie decât cea electrică 31
3.1.5.4. Erori de montaj 32
3.1.5.5. Temperaturi extreme 32
3.1.5.6. Incendiile 32
3.1.5.8. Zgomotul 32
3.1.5.9. Vibraţiile 32
3.1.5.10. Radiaţiile 32
3.1.5.11. Emisiile de pulberi, gaze etc. 32
3.1.5.12. Riscul de a rămîne închis în maşină 32
3.1.5.13. Riscul de alunecare, dezechilibrare sau cădere 32
3.1.6. Mentenanţa maşinii 32
3.1.6.1. Accesul la posturile de lucru şi la locurile de intervenţie 33
3.1.6.2. Separarea de sursele de energie 33
3.1.6.3. Intervenţia operatorului 33
3.1.6.4. Curăţarea părţilor interioare 33
3.1.7. Mijloacele de informare 33
3.1.7.1. Dispozitivele de informare 34
3.1.7.2. Avertizarea asupra riscurilor remanente 34
3.1.7.3. Marcare 34
3.1.7.4. Instrucţiuni 35
3.2. Cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate suplimentare pentru anumite
categorii de maşini 34
3.2.1. Maşini agroalimentare 34
3.2.2. Maşini portabile ţinute în mînă şi/sau dirijate cu mâna 34
3.2.3. Maşini pentru prelucrarea lemnului şi materialelor similare 35
3.3. Cerinţe esenţiale de securitate şi sănătate pentru prevenirea pericolelor
specifice datorate mobilităţii maşinilor 36
3.3.1. Aspecte generale 36
3.3.2. Locuri de muncă 37
3.3.2.1. Postul de conducere a maşinilor 37
3.3.2.2. Alte locuri de muncă 37
3.3.3. Comenzi 37
3.3.3.1. Organe de comandă 37
3.3.3.2. Pornire/deplasare 38
3.3.3.3. Funcţia de deplasare 38
3.3.3.4. Deplasarea unei maşini comandate de conducătorul pedestru 38
3.3.3.5. Defectarea circuitului de comandă 39
3.3.4. Protejarea faţă de pericolele mecanice 39
3.3.4.1. Mişcări necomandate 39
3.3.4.2. Risc de rupere în timpul funcţionării 39
3.3.4.3. Răsturnarea 39
3.3.4.4. Căderi de obiecte 39
3.3.4.5. Mijloace de acces 40
3.3.4.6. Dispozitive de remorcare 40
3.3.4.7. Transmiterea puterii între maşina autopropulsată (sau tractor) şi
maşina receptoare 40
3.3.4.8. Părţi de transmisie mobile 40
3.3.5. Protejarea împotriva altor pericole 41
3.3.6. Mijloace de informare 41
3.3.6.1. Inscripţii şi avertizare 41
3.3.6.2. Marcaje 41
3.3.6.3. Instrucţiuni 41
3.4. Cerinţe esenţiale de securitate şi sănătate pentru prevenirea pericolelor
specifice datorate operaţiilor de ridicare 42
3.4.1. Consideraţii generale 42
3.4.2. Protejarea faţă de pericolele mecanice 43
3.4.2.1. Riscuri datorate lipsei de stabilitate 43
3.4.2.2. Grilaje de căi de rulare 43
3.4.2.3. Încercări mecanice 43
3.4.2.4. Scripeţi, tamburi, lanţuri şi cabluri 44
3.4.2.5. Accesorii pentru dispozitivele de legare 44
3.4.2.6. Controlul mişcărilor 45
3.4.2.7. Manipularea sarcinilor 45
3.4.2.8. Fulgere 45
3.4.3. Cerinţe speciale pentru maşinile cu sursă de energie diferită de
forţa umană 45

Extras din document

Capitolul 1

Introducere

Pentru a atinge obiectivele politicii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este necesar să se acţioneze asupra elementelor componente ale sistemului de muncă: executantul (omul), mijloacele de producţie (mijloacele de muncă şi obiectele muncii), sarcina de muncă şi mediul de muncă (mediul fizic ambiant şi mediul social), fig. 1.1.

Figura 1.1. Elementele sistemului de muncă

Obiectivul principal al activităţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă îl reprezintă protecţia executantului faţă de efectele pericolelor care se pot instala la nivelul sistemului de muncă.

În acest sens, executantul poate fi protejat prin:

- izolarea omului;

- eliminarea pericolului;

- izolarea pericolului,

ultimele două fiind fezabile prin concepţia şi realizarea mijloacelor de producţie, respectiv a echipamentelor tehnice.

Acţiunile care implică eliminarea sau izolarea pericolului fac referire, în special, la mijloacele de muncă, respectiv echipamentele tehnice (ET). Conform principiilor de protecţie prezentate în fig. 1.2., protecţia executantului poate fi realizată prin protectori sau prin concepţia echipamentelor tehnice.

Figura 1.2. Principii de protecţie a executantului

Capitolul 2

Echipamente tehnice. Consideraţii generale

Echipamentele tehnice sunt reprezentate prin maşini, utilaje, instalaţii, aparatură, dispozitive, unelte şi alte mijloace asemănătoare, utilizate de executant pentru realizarea sarcinii de muncă.

Ca parte importantă a mijloacelor de producţie, echipamentele tehnice trebuie să fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile pentru îndeplinirea acesteia, fără a expune lucrătorii la riscuri legate de securitatea şi sănătatea lor.

Angajatorul este obligat să ia toate măsurile necesare de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale generate de utilizarea echipamentelor tehnice.

Pentru aceasta, încă din faza de alegere a echipamentului tehnic prevăzut a fi folosit, vor trebui luate în consideraţie următoarele criterii:

- condiţiile de muncă specifice;

- pericolele existente la nivelul unităţii şi a fiecărui loc de muncă;

- alte pericole suplimentare.

Angajatorului îi revine obligaţia să asigure condiţiile necesare ca, pe toată durata sa de utilizare, echipamentul tehnic să fie menţinut, printr-o întreţinere adecvată, într-o stare care să nu prezinte riscuri pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor.

Echipamentele tehnice utilizate în procesul de muncă, denumite frecvent şi maşini, pot fi clasificate după mai multe criterii:

a) din punct de vedere al modului de acţionare, acestea pot fi:

i. cu acţionare mecanică;

ii. cu acţionare hidraulică;

iii. cu acţionare pneumatică;

iv. cu acţionare electrică;

v. cu acţionare datorată forţei umane.

b) din punct de vedere al funcţiei de securitate îndeplinite, pot fi:

i. pentru funcţia de oprire de urgenţă;

ii. pentru prevenirea pornirii neaşteptate.

c) din punct de vedere al destinaţiei, pot fi:

i. pentru prepararea şi procesarea alimentelor;

ii. pentru prelucrarea materialelor nemetalice (lemn, cauciuc, materiale plastice dure, os etc.)

iii. pentru prelucrarea materialelor metalice;

iv. pentru operaţii de ridicare a sarcinilor;

v. pentru operaţii de ridicare sau deplasare de persoane;

vi. pentru lucrul în subteran.

Fisiere in arhiva (1):

  • Riscuri Profesionale Generate de Mijloacele de Productie.doc