Educație muzicală - Proiectarea lecției

1. PLANIFICĂRILE CALENDARISTICE

Elaborarea planificării calendaristice se poate realiza după citirea "pe orizontală" a programei: obiective cadru, obiective de referință, dublate de competențe specifice, conținuturile disciplinei, activitățile de învățare și standarde de performanță (achiziții ale elevilor la o disciplină, cuantificate la sfârșitul unor etape și concretizate încunoștințe,competențe, comportamente).

Se anticipă astfel etapele și activitățile concrete de realizare a prevederilor programei, acțiune numită proiectare didactică. Standardele de performanță trebuie însoțite de descriptorii de performanță care permit verificarea realizării obiectivelor, prin cele trei niveluri, exprimate în calificative și apoi în note: foarte bine - 9 - 10; bine - 7 - 8 și suficient - 5 -6.

Planificarea anuală trebuie să cuprindă toate elementele obligatorii ale programei, car pot fi prezentate și într-o altă ordine, condiționată de datele concrete prezentate de clasa de elevi, de viața artistică locală, de accesibilitatea elevilor etc

2. LECȚIA - FORMĂ DE BAZĂ A REALIZĂRII EDUCAȚIEI MUZICALE

Lecția este azi considerată o unitate de instruire, realizată din mai multe secvențe,verigi, sau etape ce se desfășoară într-o unitate de timp cuprinsă între 45 - 50 minute șicuprinzând elementele triunghiului: predare - învățare - evaluare. Ea formează un sistem alcătuit din mai multe secvențe care se condiționează reciproc. Ținând cont de specificul educației muzicale, se impune precizarea conținuturilor ei: cântarea exemplelor propuse, audierea lucrărilor studiate, explicarea unor elemente de bază ale limbajului muzical. Aceste elemente esențiale ale activităților de educație muzicală pot apela la exerciții specifice pentru formarea auzului, pentru dezvoltarea vocii elevilor și în vederea perfecționării deprinderilor interpretative și de receptare a muzicii.

Ponderea disciplinelor școlare este stabilită de planurile de învățământ, iar locul orelor în activitatea școlară este precizat în orarul unității de învățământ.

Forma de bază de realizare a activității educaționale o constituie, deci, lecția.

A. TIPURI DE LECȚII

Educația muzicală se desfășoară sub formă de lecții, ore, inclusă în orarul școlar, al profesorului și al elevului. Ea va avea mai multe secvențe, verigi, condiționate de tipul în care se încadrează fiecare lecție.

În învățământul centrat pe obiective și capacități tipurile de lecții sunt următoarele:

a. lecții mixte, sau combinate - de comunicare de cunoștinte și de formare de deprinderi muzicale, în forma tradițională este numită și lecție de predare, incluzând și verificarea lecției precedente;

b. lecții de consolidare a priceperilor și deprinderilor

c. lecții de recapitulare și sistematizare;

d. lecții de evaluare și apreciere a rezultatelor obținute pe parcursul unui semestru sau an școlar.

In toate aceste tipuri de lecții dominante rămân activitățile muzicale, de contact nemijlocit cu arta muzicală, prin forme interpretative - cântarea pieselor propuse pentrustudiu - sau de receptare - audierea lucrărilor propuse, de decodificare a unor elemente de limbaj - explicații pentru învățarea elementelor noi și pentru înțelegerea lucrărilor însușite prin interpretare sau audiere, exerciții pentru dezvoltarea facultăților muzicale, pentru formarea și perfecționarea deprinderilor muzicale și de urcuș spre valori muzicale autentice.

Ele trebuie să fie dominate de trăiri artistice, de stări emoționale, de bucurie și de satisfacție sufletească, de o adevărată stârnire, trezire și mobilizare a curiozității, a simțurilor, a percepției auditive și a unor stări afective specifice.

Se discută în lumea specialiștilor despre caracterul de spectacol al lecțiilor de educație muzicală, unde nu este solicitată numai inteligența elevilor ci și afectivitatea, imaginațiași fantezia lor, ei devenind personaje ale actului educațional, alături de profesor.

Etapele lecțiilor de educație muzicală se centrează în jurul prezentării intuitive a elementelor noi, a explicării și analizei lor și a însușirii lor practice, prin intermediul lucrărilor muzicale.

Acest specific determină și adaptarea structurii lecțiilor, a secvențelor ei la conținutul lor

artistic propriu-zis. Este astfel creat cadrul pentru a se evita stereotipia, schematismul și pentru a plasa momentele artistice propriu-zise în secvențe, în locuri diferite, ele antrenând alte funcții psihice decât ale celorlalte ore ale zilei școlare.

Lecția de muzică este un proces viu, o creație originală a profesorului (și implicit a elevilor), de fiecare dată concepută și făurită din nou. Concepția ei (ideea, structura, dinamica, dramaturgia,

materialul muzical etc), se află în mâinile profesorului, conform competenței, experienței și fanteziei sale. Foarte frecvent educatorul este comparat cu un actor care și-ar juca rolul său în raport cu elevii pe care-i are în grijă. Credem ca munca sa se aseamana mai curând cu cea a unui regizor dublat de actor, pentru că profesorul trebuie să prevadă, să anticipe, să programeze și să urmărească realizarea tuturor detaliilor demersului educativ. Munca sa nu începe când a ajuns în fața clasei, ci cu mult înainte, fiind obligat să-și alcătuiască, fie și oral după o anumită experiență, un adevărat caiet de regie, în care consemnează trasee originale pentru lecțiile sale, care nu vor repeta pe cele precedente, ci trebuie mereu să le îmbogățească și să le diversifice conținutul, adaptându-l noului context, de "spectatori", al elevilor

B. PROIECTE DIDACTICE / PLANURI DE LECȚII / SCENARII DIDACTICE

Desfășurarea fiecărei lecții se realizează după un plan bine gândit, ținând seama de cerințele curriculumului și de detaliile metodice specifice temei / subiectului, clasei și activitățile specifice etc. Denumirea acestui document programatic s-a diversificat, în prezent numindu-se plan de lecție, proiect didactic sau scenariu didactic.

Proiectarea didactică pentru realizarea educației muzicale pornește de la precizareacelor trei componente ale subiectului și a obiectivelor operaționale-1, derivate din celecadru-2 și din cele de referință-3. Alegerea corespunzătoare a pieselor pentru interpretare și pentru audiție și stabilirea celor mai adecvate obiective operaționale asigură premisele unor activități de mare atractivitate și cu efecte educative de durată.

Ele trebuie să pornească de la cunoașterea programei, interpretarea ei personalizată și identificarea nivelului de dezvoltare muzicală a elevilor și să prevadă modalitățile de realizare și de corelare a obiectivelor cu conținuturile, cu activitățile de învățare precum și cu formele de evaluare. Următorul reper de care trebuie să se țină cont in proiectarea didactică îl constituie planificarea calendaristică.

Pedagogia și metodica specialității oferă doar sugestii pentru planurile de lecții, cadru mare de proiectare, organizarea propriu-zisă a detaliilor proiectelor didactice și ale lecțiilor fiind un act creator al educatorului, care găsește calea prin care obiectivele devin o realitate condiționată de mediul în care trăiesc elevii și de particularitățile lor psihice și intelectuale.