Negociere

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Negociere
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 38 în total
Cuvinte : 12115
Mărime: 291.48KB (arhivat)
Publicat de: Sorin Iliescu
Puncte necesare: 0

Extras din curs

CAPITOLUL 1

ANGAJAMENT ŞI RENEGOCIERE

1.1. INTRODUCERE

Regula costului de rambursare se referă la extinderea costului împărţit între firmă şi alţi plătitori de taxe sau consumatori. Puterea unui plan stimulent, numită fracţiune din costul realizat care este suportat de firmă, este o noţiune centrală care subliniază punctele de vedere despre meritele relative ale reglării costului-serviciului, planul profitului împărţit şi acoperirile preţului (în reglare) şi contracte cost-plus, contracte stimulente şi contracte cu preţuri fixe (în procurare). Se va puncta un schimb de bază între extragerea rentei şi stimulente. Stimulentele sunt cel mai bine furnizate dacă firma duce o mare fracţiune din costul său. Dar rambursarea costului firmei limitează renta sa. Se va formaliza acest comerţ şi prin studierea câtorva din consecinţele sale.

S-a considerat cea mai simplă situaţie regulatoare: regulatorul doreşte să realizeze un singur proiect cu lungime fixă. Rezultatul fixat permite să se facă abstracţie de rezultatul preţurilor consumatorului. O singură firmă trebuie să adecveze tehnologia. Regulatorul proiectează un plan stimulent astfel încât să maximizeze bunăstarea socială. Aceasta este fereastra de bază care va fi folosită pentru a îmbogăţi modelul cu scopul de a studia mărimea variabilelor şi producţia de mai multe bunuri, competiţia produselor pe piaţă, licitaţia, relaţiile repetate, regulatorii nonbinevoitori şi instituţiile regulatoare.

Se vor studia relaţiile pe termen lung. Se presupune că relaţia regulatorului este rulată de o serie de contracte pe termen scurt, se permite angajamentul către un contract pe termen lung. Se analizează situaţia în care nu sunt impedimente către angajament. Angajamentul, oricum, nu înseamnă că părţile vor rămâne în contractul lor pe viitor, ci numai că contractul va fi implementat dacă cel puţin una din părţi îşi doreşte acest lucru. Părţile sunt întotdeauna libere să-şi dea acordul pentru a modifica contractul în avantajul lor reciproc. Într-adevăr angajamentul complet este cel în care părţile nu pot renegocia într-un caz ideal. Contractul optimal, derivând sub prezumţia că părţile nu pot renegocia, nu este în general o secvenţă optimală sau o dovadă de renegociere. De aceea, în procesul implementării contractului pe ____________________________________________________________________________

În funcţie de transferul net t firmei ( , unde a este “taxa fixă” şi b este fracţia de cost al firmei; b este puterea planului stimulent) există două cazuri a unor astfel de planuri liniare:

1. Contractul cost-plus-taxă-fixă sau cost-plus (b = 0). Firma nu poate suporta nici un cost de-al său. Contractul cost-plus este un plan stimulent extrem de putere mică.

2. Contractul preţuri-fixe (b = 1). Firma este un pretendent rezidual pentru costul economiilor sale. Guvernul nu rambursează nici un cost; el plăteşte doar o taxă fixă. Contractul preţuri-fixe este un plan stimulent extrem de putere mare.

Contractele liniare cu panta b strict între 0 şi 1 sunt numite “contracte stimulente”.

termen lung toate părţile pot mai bine modifica contractul iniţial (în timp ce renegocierea este beneficiu mutual ex post, regulatorul va prefera să se angajeze ex ante, nu să renegocieze). Angajamentul modelat atât de comun în teoria economică în cazul cel mai bun descrie cazul extrem în care costurile fizice ale recontractării sunt importante.

Acest capitol investighează implicaţiile renegocierii în versiunea de două ori repetată a modelului. În fiecare perioadă firma realizează un proiect pentru regulator. Costul proiectului în acea perioadă depinde de tipul de timp-constant şi de efortul costului de reducere. Singura variabilă observabilă comun este costul realizat în fiecare perioadă. Planul stimulent optimal face schimb între cele două cazuri conflictuale al extragerii rentei informaţionale a firmei şi al ofertei ultimului stimulent alocat pentru a reduce costul şi se specifică o recompensă care descreşte în funcţie de costul realizat. Cu două tipuri posibile (cazul considerat cel mai mult în acest capitol), restricţia stimulentă este consolidată din nou. Rezultatul trebuie să inducă tipul eficient, nu să mimeze tipul ineficient. Pentru planul stimulent optimal sub informaţie simetrică, tipul eficient produce la costul social optimal, în timp ce costul tipului ineficient depăşeşte costul social optimal cu scopul să reducă renta tipului ineficient.

În relaţia de două ori repetată regulatorul se va angaja optimal să dubleze planul static optimal. El ar trebui să se angajeze, nu să modifice planul stimulent în perioada a doua. Totuşi, planul stimulent al angajamentului optimal nu este dovada renegocierii. Se presupune că firma a produs la cost mare în prima perioadă, demonstrând că nu este favorabil. În timp ce contractul iniţial induce acelaşi cost ineficient mare în perioada a doua, a devenit informaţie comună şi contractul care poate fi renegociat pentru a beneficia ambele părţi prin oferirea mai multor stimulente firmei. Dar renegocierea cu tipul ineficient către stimulente mari sporeşte renta tipului eficient dacă ultima mascare ca un tip ineficient în prima perioadă realizează restricţia compatibilă stimulentă a tipului eficient greu de satisfăcut.

Dacă se presupune că regulatorul se poate angaja numai într-un plan stimulent de o perioadă atunci în perioada a doua regulatorul selectează contractul condiţional preferat cu informaţia învăţată în prima perioadă. Astfel contractele pe termen lung au dovada trivială a renegocierii. Un punct central al analizei a fost efectul „clinchetului”2. Analiza contractării pe termen scurt este complexă deoarece tipul ineficient poate adopta strategia “take-the-money-and-run”: a induce un tip eficient să dezvăluie câteva informaţii în prima perioadă, contractul primei perioade trebuiind să ofere acestui tip o înţelegere care să-l facă optimal pe un tip ineficient să mimeze un tip eficient în prima perioadă şi să părăsească relaţia în perioada a doua. De aceea restricţia stimulentă a primei perioade poate fi condiţionată ascendent şi decendent.

Preview document

Negociere - Pagina 1
Negociere - Pagina 2
Negociere - Pagina 3
Negociere - Pagina 4
Negociere - Pagina 5
Negociere - Pagina 6
Negociere - Pagina 7
Negociere - Pagina 8
Negociere - Pagina 9
Negociere - Pagina 10
Negociere - Pagina 11
Negociere - Pagina 12
Negociere - Pagina 13
Negociere - Pagina 14
Negociere - Pagina 15
Negociere - Pagina 16
Negociere - Pagina 17
Negociere - Pagina 18
Negociere - Pagina 19
Negociere - Pagina 20
Negociere - Pagina 21
Negociere - Pagina 22
Negociere - Pagina 23
Negociere - Pagina 24
Negociere - Pagina 25
Negociere - Pagina 26
Negociere - Pagina 27
Negociere - Pagina 28
Negociere - Pagina 29
Negociere - Pagina 30
Negociere - Pagina 31
Negociere - Pagina 32
Negociere - Pagina 33
Negociere - Pagina 34
Negociere - Pagina 35
Negociere - Pagina 36
Negociere - Pagina 37
Negociere - Pagina 38

Conținut arhivă zip

  • Negociere
    • capitol1.doc
    • capitol2.doc
    • capitol3.doc

Alții au mai descărcat și

Tehnici de Negociere

Negocierea seamănă puțin cu respirația. Nu ești obligat să o faci, dar alternativele nu sunt foarte atractive! (L. Lewicki, A. Hiam, Arta...

Introducere în Teoria Negocierii

1. DE LA NEGOCIERE LA NEGOCIATOR 1. 1. Negocierea în cotidian Întregul proces de geneza si dezvoltare al fiintei umane se supune unor legitati...

Tehnici de negociere în afaceri - set curs

Din zorii existentei umane, adica de la momentul existentei diviziunii sociale a muncii, negocierea a aparut ca parte a practicii sociale astfel...

Tehnici de Negociere

Negocierea este un talent, un har înnăscut, dar şi o abilitate dobândită prin experienţă, formare şi învăţare. Meseria de negociator este una “de...

Istorie universală

În Franța sistemul ambasadelor permanente a fost adoptat în timpul lui Ludovic al XII lea și Francisc I au pus bazele unei rețele diplomatice ce...

Tehnici de Negociere

CURSUL 1 COMUNICAREA ÎN CADRUL NEGOCIERILOR. DEFINITII. STRUCTURA UNUI PROCES DE COMUNICARE Rostul pe care îl ocupa teoria comunicarii în cadrul...

Comunicare și Negociere în Afaceri

Îti amintesti cumva o prozs cu nume frumos si trist a lui William Saroyan, Pribeag, ssrman si ars de dor? Ea reînvie o scens din copilsria de...

Tactici de Negociere

Aplicare: A face concesii partenerului cu scopul ca el să le perceapă ca pe o mare favoare şi să ne facă şi el altele. Este un fel de joc “Eu...

Te-ar putea interesa și

Tehnicile de Manipulare și Folosirea lor în Cadrul Negocierilor

CAPITOLUL I ARTA DE A NEGOCIA Negocierea este un talent, un har înnascut, dar şi o abilitate dobânditã prin experienţã şi învăţare . Specialiştii...

Rolul și Locul Negocierii în Afaceri

In viata si in afaceri, avem parte de ceea ce negociem, nu de ceea ce meritam” Intelept anonim 1. Negocierea si rolul acesteia Cuvantul...

Etica negocierii în afaceri

INTRODUCERE În lumea afacerilor contemporane, negocierea şi negociatorul dobândesc o importanţă considerabilă. Niciodată în istorie, tranzacţiile...

Aplicații ale teoriei jocurilor în negocierea internațională

INTRODUCERE Alegerea acestei teme a fost în primul rând motivată de ceea ce se întâmplă în jurul nostru la nivel internaţional. Secolul al XX-lea...

Rețete de succes și erori în negociere

Introducere Negocierea este un talent, un har înnascut, dar și o abilitate dobândită prin experiență și învățare. Specialiștii spun că negocierea...

Tehnici de Persuasiune și Influențare în Negocierea Afacerilor

Introducere Pentru că în viaţă şi în afaceri avem parte nu de ceea ce merităm, ci doar de ceea ce negociem, trebuie să ne dezvoltăm capacităţile...

Negocierea în Afaceri

1. Etapele procesului de negociere Negocierea reprezinta un proces complicat şi adesea de lungă durată. Este un proces de comunicare, de...

Negocierea internațională în contextul globalizării

Introducere Negocierea este un dialog între două sau mai multe persoane sau părți destinate să ajungă la un rezultat benefic.Negocierea are loc în...

Ai nevoie de altceva?