Toate cursurile din domeniul Optica

  • Oflalmologie

    Sclerotica= invelisul extern; rol protector - la exterior se prind muschii globului ocular: muschiul drept extern, drept intern, drept superior, drept inferior, oblic inferior si oblic superior - la polul anterior al globului sclerotica se bombeaza si devine transparenta, luand numele de cornee. Muschii globului ocularCorneea REMEMBER Structura globului ocular - Coroida-asigura nutritia globului ocular, contine vase, nervi si pigmenti - anterior ->o ingrosare numita corp ciliar,...

  • Teorie Optica

    SUBIECTE DE TIP A 1. Propagarea luminii în fibrele optice. Lumina se propagă în fibra optică pe baza fenomenului de reflexie internă totală. Pentru a avea reflexie internă totală la interfața fibră-înveliș, trebuie ca unghiul de incidență să depășească unghiul critic. 2. Tipuri de fibre optice. Fibrele optice se pot clasifica în două categorii: • Fibre optice multimod a) Cu profil de indice treaptă b) Cu profil de indice gradat • Fibre optice monomod 3. Metoda creuzetului de...

  • Notiuni Fundamentale de Optica Geometrica

    Teorii Ondulatorie – Huygens 1690 Emisiunii – Newton 1704 Notiuni introductive Unda este fenomenul de propagare, din aproape în aproape, a unui fenomen variabil în timp. Lungimea de undă ( λ ) este distanţa dintre două puncte de fază egală vecine, succesive pe direcţia de propagare: descrie periodicitatea spaţială a undei luminoase; este dependentă de mediul de propagare. Notiuni introductive Notiuni introductive izvor luminos raza de lumina fascicul luminos Principiile...

  • Optoelectronica

    Este o placă sau o peliculă de semiconductor cu două contacte ohmice. Semnalul optic este absorbit şi fotonii generează purtători de sarcină în rezultatul actelor de tranziţie „bandă-bandă” sau prin intermediul nivelelor energetice ale impurităţilor. Conductibilitatea fotorezistorilor este descrisă de relaţia: Pragul roşu al fotosensibilităţii este determinat de relaţia: Dacă fluxul de lumină are atunci el este absorbit de semiconductor. Funcţionarea fotorezitorilor este determinată de...

  • Optica

    Biomicroscopia clinică a ochiului este un instrument esenţial în diagnosticarea bolilor oculare. În cadrul instrumentaţiei aflată la dispoziţia optometristului lampa cu fantă este poate cel mai versatil şi, în consecinţă, mai des utilizat aparat. Utilizându-se dispozitive auxiliare corespunzătoare este posibilă examinarea tuturor structurilor ochiului. Pot fi deasemenea realizate măsurări ale grosimii corneei, fotografii oculare, analize ale sensibilităţii corneale, cât şi măsurări ale...

  • Consideratii asupra Sistemelor Bazate pe Fibra Optica

    I. CONSIDERAŢII ASUPRA SISTEMELOR BAZATE PE FIBRĂ OPTICĂ I.1. PROIECTAREA SISTEMELOR PE FIBRĂ OPTICĂ Primul pas în proiectarea unui sistem pe fibre optice constă în luarea deciziilor privind parametrii de operare ce se vor aplica pentru fiecare componentă. Chestiunile principale, prezentate în tabelul I.1, implică debitul de date şi rata erorii pe bit în sistemele digitale, lăţime de bandă, liniaritate şi raporturi semnal/zgomot în sistemele analogice şi pentru toate sistemele, distanţele...

  • Inregistrarea Optica

    Termenii de înregistrare optică şi disc optic, deşi consacraţi, sunt supuşi unor observaţii: • Stocarea informaţiei pe disc se face mecanic, prin pit-uri; • Citirea discului se realizează optic, cu un fascicul laser; • Ştergerea şi rescrierea discului nu sunt posibile; PRINCIPIUL CITIRII INFORMATIEI OPTICE Citirea optică a informaţiei se diferenţiază în funcţie de mediul de stocare al acesteia: • mecanică – sub forma de pit-uri pe suprafaţa discului; • magnetică – sub forma directiei...

  • Relatia Clausius - Massotti

    Un dielectric este caracterizat, la nivel macroscopic, de permitivitatea electrică  iar la nivel microscopic de polarizabilitatea moleculară . Vrem să determinăm o relaţie între aceşti parametri. Vom analiza cazul dielectricilor liniari, izotropi şi omogeni iar, pentru a simplifica problema, ne vom referi la cazul polarizării uniforme. Deoarece densitatea de sarcină fictivă este dată de relaţia (I.94) rezultă, în cazul polarizării uniforme, că aceasta este nulă. Vor rămâne numai sarcini...

  • Discontinuitatea Vectorilor si la Suprafata de Separatie a Doi Dielectrici Polarizati

    O importanţă deosebită o prezintă comportarea vectorilor şi la suprafaţa de separaţie a doi dielectrici. Vom studia această problemă la suprafaţa de separaţie a doi dielectrici liniari şi izotropi. Fig. 70 – Câmpul electric în apropierea suprafeţei de separaţie a doi dielectrici. Presupunem că h este un infinit mic de ordin superior în raport cu 1. Circulaţia câmpului electric de-a lungul conturului, este: deci: (I.112) La suprafaţa de separaţie a doi dielectrici, componenta tangenţială...

  • Absorbtia, Difuzia si Dispersia Luminii – Tratare Fenomenologica

    Absorbţia luminii Lumina este absorbită la trecerea prin medii optice, în sensul că unda luminoasă pierde energie la parcurgerea mediului respectiv. Absorbţia are un caracter selectiv, ea depinzând de natura mediului absorbant şi de lungimea de undă a undei luminoase, astfel, sticla nu absoarbe radiaţiile vizibile, dar absoarbe radiaţiile infraroşii şi ultraviolete, atmosfera prezintă câteva ferestre de transparenţă – în vizibil, domeniul radio şi o parte a domeniului infraroşu – pentru...

  • Teoria Dispersiei si Absorbtiei Luminii in Medii Dielectrice

    Teoria dispersiei Ţinând cont şi de absorbţie, indicele de refracţie este un număr complex, ñ = n + i în care cei doi termeni depind de frecvenţă. În dielectrici, absorbţia este mult mai redusă decât în metale (un strat de cărbune de 10 m este transparent, în timp ce un strat de 1 m de metal absoarbe 90 % din fasciculul incident). Într-un mediu omogen, izotrop şi liniar, inducţia câmpului electric este: (7. 12) unde este momentul dipolar al unităţii de volum sau polarizarea...

  • Integrala Curbilinie a Campului Electric

    Să considerăm, într-o regiune din spaţiu în care există câmp electric, două puncte P1 şi P2 unite printr-o curbă Γ. În orice punct de pe curba Γ câmpul electric este caracterizat de un anumit vector intensitate a câmpului. Fig. 30 Referitor la circulaţia câmpului electric între două puncte Produsul scalar: se numeşte circulaţia infinitezimală a câmpului electric pe curba Γ. „Suma” circulaţiilor elementare ale vectorului intensitate a câmpului electric pe curba Γ, (I. 30) se numeşte...

  • Ecuatiile Poisson si Laplace

    Aplicând relaţiei (I.49) operatorul divergenţă, rezultă: Operatorul se numeşte laplacean şi are formula: Ecuaţia: (I.50) se numeşte ecuaţia Poisson. Dacă ρ = 0 ecuaţia (I.50) devine: (I.51) numită ecuaţia Laplace. Cu ajutorul ecuaţiei Poisson se poate cunoaşte potenţialul electric dacă se dă distribuţia surselor sale. Legea lui Coulomb, legea lui Gauss precum şi ecuaţia lui Poisson sunt forme diferite de descriere matematică ale aceluiaşi grup de fenomene: fenomenele...

  • Legatura intre Intensitatea Campului Electric si Potentialul Electric

    Am arătat că pentru a descrie câmpul electric se poate folosi una din cele două mărimi: intensitatea câmpului electric, care este un vector, sau potenţialul electric, care este un scalar. Este evident că cele două mărimi, descriind aceeaşi realitate fizică pot fi deduse una din alta. Pentru a determina legătura dintre potenţialul electric şi intensitatea câmpului electric ne folosim de relaţia de definiţie a diferenţei de potenţial: (I.47) Cum potenţialul electric este o funcţie de...

  • Lucrul Fortelor - Energia unui Camp Electric

    După cum se cunoaşte din mecanică, unui sistem de corpuri ce interacţionează prin forţe conservative i se poate asocia o energie potenţială prin relaţia: (I.40) unde W este energia potenţială iar L este lucrul forţelor conservative. Evident, energia potenţială este definită până la o constantă aditivă. Pentru a fixa această constantă impunem condiţia: energia potenţială a unui sistem de sarcini electrice ce se află depărtate între ele la distanţă foarte mare este 0. În aceste condiţii,...

Pagina 1 din 2