Optica

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Optica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 13 fisiere doc de 240 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Optica

Extras din document

Biomicroscopia clinică a ochiului este un instrument esenţial în diagnosticarea bolilor oculare. În cadrul instrumentaţiei aflată la dispoziţia optometristului lampa cu fantă este poate cel mai versatil şi, în consecinţă, mai des utilizat aparat. Utilizându-se dispozitive auxiliare corespunzătoare este posibilă examinarea tuturor structurilor ochiului. Pot fi deasemenea realizate măsurări ale grosimii corneei, fotografii oculare, analize ale sensibilităţii corneale, cât şi măsurări ale presiunii intraoculare. În oftalmologie, lampa cu fantă este utilizată la terapia laser a diverselor afecţiuni.

În acest curs se vor prezenta evoluţia lămpii cu fantă, principiile de bază ale instrumentului şi tehnicile de testare. După prezentarea noţiunilor fundamentale se vor analiza dezvoltările recente ale acestui instrument, pe plan constructiv-funcţional cât şi al metodelor de testare.

Evoluţia lămpii cu fantă

La bază, lampa cu fantă este o modalitate simplă de analiză prin microscopie care permite diverse unghiuri de iluminare. Acest concept extrem de simplu a permis ca microscopul cu lampă cu fantă să devină un instrument indispensabil oricărui oftalmolog. Lămpile cu fantă au evoluat semnificativ de la apariţia lor, în anii 1900, şi multe dintre biomicroscoapele cu lampă cu fantă din ziua de azi sunt instrumente foarte sofisticate bazate însă pe descoperirile secolului trecut.

Unul dintre primii indivizi care au aplicat microscopia ochiului a fost Purkinje, care în 1820 a studiat irisul cu un microscop ajustabil, prin iluminarea câmpului vizual. Lampa cu fantă monoculară s-a născut câţiva ani mai târziu, când Louis de Wecker a combinat lentile condensatoare, oculare ajustabile, obiective într-un tub. Invenţia lui Wecker a fost ulterior îmbunătăţită de către Siegfried Czapski, care a adăugat binocularitatea la microscop. Cu toate acestea, nici unul dintre aparatele construite de către cei doi nu au suficientă iluminare ajustabilă pentru a putea fi folosite cu succes în domeniul medical. Allvar Gullstrand, un oftalmolog care in 1911 a obţinut premiul Nobel, a dezvoltat prima lampă cu fantă care să poată ilumina ochiul. Au venit apoi Henker si Vogt, care au îmbunătăţit dispozitivul lui Gullstrand, creînd o lampă cu fantă ajustabilă şi combinând microscopul lui Czapski cu lampa cu fantă a lui Gullstrand. A luat astfel fiinţă biomicroscopul modern cu lampă cu fantă, un dispozitiv de diagnosticare foarte puternic, capabil de examinarea stereoscopică foarte detaliată a secţiunilor optice ale segmentului anterior. Instrumentul a fost important nu doar în sensul de diagnosticare clinică, ci a servit şi la avansarea cunoştinţelor ştiinţifice din domeniul oftalmologiei. Alfred Vogt a fost cel care a contribuit decisiv la conducerea acestor cunoştinţe de bază către o utilizare inovativă şi meticuloasă a lămpii cu fantă. Vogt a folosit biomicroscopul cu lampă cu fantă pentru a studia o arie vastă de boli şi şi-a publicat rezultatele într-una din cele mai importante publicaţii ale vremii, în anii 1930. În acest fel, biomicroscopul cu lampă cu fantă a fost unanim acceptat de întreaga comunitate oftalmologică drept un instrument de diagnosticare esenţial. În timp, medicii oftalmologi au inventat noi metode de a ajunge dincolo de cornee şi segmentul anterior. De exemplu, lampa cu fantă şi anumite lentile de contact pot fi folosite împreună pentru a examina unghiul camerei anterioare în foarte mare detaliu.

În prezent, cele 2 mari componente ale microscopului cu lampă cu fantă modern sunt sistemul de iluminare şi cel de observare.

Principii constructiv-funcţionale

Lampa cu fantă, în forma ei actuală, este formată dintr-un microscop binocular, un sistem de iluminare şi un mecanism care leagă cinematic aceste subansamble (Fig.1). În modul normal de utilizare sistemul de iluminare şi microscopul trebuie să fie focalizate în acelaşi plan. Structura constructiv-funcţională a lămpii cu fantă s-a modificat puţin ca principiu, de la 1933, de când Goldmann a propus o metodă de conectare mecanică a sistemelor de observare şi iluminare pe o masă şi un pivot comun. Acest moment a marcat un pas important în evoluţia instrumentului deoarece, înainte de aceasta, sistemul de iluminare şi microscopul erau deplasate, orientate şi focalizate independent. Ulterior acestui moment, au mai fost aduse îmbunătăţiri importante sistemului.

Dintre acestea, poate cel mai important, este introducerea sistemului de iluminare Köeller pentru realizarea unei fante bine conturate şi focalizate în ochi.

Microscopul

Lampa cu fantă utilizează microscoape binoculare cu mărire între 5-40x. Acest microscop trebuie să aibă o rezoluţie foarte bună şi o profunzime bună a câmpului observat. Din nefericire, aceşti factori sunt antagonici încât o bună rezoluţie este deseori asociată unei profunzimi (adâncimi) reduse a câmpului observat. În practică se încearcă realizarea unui compromis între aceste două cerinţe. Trebuie menţionat că mărirea, deşi un parametru important al microscopului, nu este şi cel mai important.

Fisiere in arhiva (13):

  • Optica
    • BIOMICROSCOPIA.doc
    • BIOMICROSCOPIA_2.doc
    • CAMPUL VIZUAL.doc
    • EXAMINAREA PUPILELOR.doc
    • KERATOMETRIA.doc
    • KERATOMETRIA_1.doc
    • lucrare.doc
    • OFTALMOSCOPIA.doc
    • SKIASCOPIA.doc
    • TONOMETRIA.doc
    • TONOMETRIA_3.doc
    • VEDEREA BINOCULARA SI MOBILITATEA OCHILOR.doc
    • VEDEREA IN CULORI.doc

Alte informatii

Anul 3 - semestrul 1