Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I

Curs
9.2/10 (13 voturi)
Conține 9 fișiere: doc, pdf
Pagini : 127 în total
Cuvinte : 41899
Mărime: 8.31MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Muntean A.

Extras din document

INTRODUCERE

SCURT ISTORIC AL ASCHIERII. TENDINTE ACTUALE

Intre procedeele de prelucrare a pieselor finite folosite în industrie, aschierea ocupa un loc important, mentinându-se ca procent la 70%, desi au aparut în ultimul timp mai multe procedee, numite generic “neconventionale”, care sunt, totusi, limitate la materiale si operatii speciale, neputând concura aschierea cel putin din doua puncte de vedere: economicitate si precizie.

Notiunea de aschiere provine de la aschie , adica de la forma sub care se îndeparteaza adaosul de prelucrare prin acest procedeu de prelucrare. Procedeul de aschiere este foarte vechi, prima dovada considerata ca certa, [1] este un vas de bronz gasit în ruinele Thebei, anul 26 I.Ch. în Egipt, aflat în muzeul Abbot din Londra si care prezinta urme certe de strunjire.

La început aschierea se facea pe asa numitele strunguri cu “arcus” (în engleza “lathe” de unde probabil si numele strungului în limba engleza), construite dintr-un trunchi scobit la mijloc-batiul si doua vârfuri materializând axa arborelui principal, iar actionarea fiind facuta prin înfasurarea si desfasurarea unei frânghii pe axul principal cu ajutorul acestui “arcus” elastic.

Evolutia aschierii este legata pe toata durata sa de evolutia sculelor aschietoare si de cea a masinilor-unelte inter-influenta ducând la progres în toate cele trei domenii, o dezvoltare în unul ducând automat la progres în celelalte. Discutând deci despre aschiere nu putem sa o facem decât în contextul factorilor masina - unealta, scula aschietoare si dispozitivele de legatura între acestea. Dezvoltare în timp a teoriei aschierii si a masinilor-unelte este legata de necesitatile de ordin practic cum ar fi: confectionarea uneltelor de munca, a armelor de vânatoare si lupta precum si a obiectivelor de uz casnic sau de ornament. Despre prelucrarea metalului se poate vorbi de abia la începutul secolului XI-lea când s-a pus la punct obtinerea în cantitati mari a metalului pentru arme si armuri.

Prima masina-unealta apropiata de conceptia actuala având un lant cinematic principal si unul de avans a aparut de-abia în sec. al XVI-lea fiind o masina de gaurit tevi de tun din lemn ( 1540 ), [28].

Odata cu prima revolutie industriala din Anglia(1640-1740 )dezvoltarea aschierii si a masinilor-unelte capata un avânt deosebit, punându-se în aceasta perioada teoriei actuale a aschierii, sculelor si a masinilor-unelte.

10 INTRODUCERE

Astfel, în anul 1727, [20] sunt realizate masinile de alezat cilindrii pentru pompe de minerit (Thomas Newcome) perfectionate mai târziu (1767) de Smeaton si (1775) de Wilkinson. Aparitia acestei masini a facut posibila construirea primei masini cu aburi, din (1769) apartinând lui James Watt, masina care a servit omenirea pe parcursul a doua secole.

Un salt calitativ este aparitia surubului-conducator la masinile–unelte (Mandsle-1797), [18] facând posibil avansul mecanic de precizie ridicata si ducând la producerea în serie a acestor masini în continuare are loc o dezvoltare intensa a masinilor-unelte realizându-se: - masina de rabotat (1815); - masina de frezat (1820); -masina de rectificat (1880); -masina de brosat (1910), dezvoltare facilitata de progresele în tehnica (mecanica, electrotehnica, hidraulica si apoi în electronica) precum si progresele în domeniul aschierii. Astfel, în 1890 este introdus motorul asincron si actionarea hidraulica (1880) într-o prima forma si apoi în 1923 în forma perfectionata a dus la marirea performantelor si îmbunatatirea sensibila a masinilor-unelte .

Faza urmatoare este aparitia sistemelor de urmarire automata (1936) si a comenzilor numerice (1942) primele cercetari în acest domeniu fiind facute la Massachusetts Institut of Technology of Cambridge (U S A), [1].

In ultimele decenii, în contextul celei de-a doua revolutii industriale, dezvoltarea calculatoarelor a facut posibila conducerea cu calculatorul a masinilor-unelte în sisteme CAD/CAM/CIM (Computer Aided Design/Computer Aided Manufacturing/Computer Integrated Manufacturing).

In paralel cu evolutia masinilor-unelte trebuie remarcata si evolutia în domeniul sculelor. Astfel în jurul anului 1900 Taylor si White introduc otelul rapid în locul otelului carbon de scule, cea ce a facut posibila cresterea vitezei de aschiere de la aproximativ 10 m/min la 50 m/min adica de circa cinci ori. Urmatoarea etapa (1925) este trecerea la scule de sinteza, carburi metalice sinterizate sau mineralo-ceramice care duc la o marire înca de circa cinci ori a vitezei de aschiere, ultimele creatii din domeniu (scule placate cu nitrura de siliciu sau nitrura cubica de bor) lucrând cu viteze de pâna la 1000 m/min.

Odata cu dezvoltarea tehnicilor din domeniul aschierii a început si evolutia stiintei aschierii. Primele cercetari experimentale din domeniul aschierii si a sculelor aschietoare sunt facute în Franta (1861) de catre Joessel si Coquilhat, care fac cercetari în domeniul masurarii fortelor de aschiere (corelarea geometrie- forte de aschiere ), [28].

Preview document

Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 1
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 2
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 3
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 4
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 5
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 6
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 7
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 8
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 9
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 10
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 11
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 12
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 13
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 14
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 15
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 16
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 17
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 18
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 19
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 20
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 21
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 22
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 23
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 24
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 25
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 26
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 27
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 28
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 29
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 30
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 31
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 32
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 33
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 34
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 35
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 36
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 37
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 38
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 39
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 40
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 41
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 42
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 43
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 44
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 45
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 46
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 47
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 48
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 49
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 50
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 51
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 52
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 53
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 54
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 55
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 56
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 57
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 58
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 59
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 60
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 61
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 62
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 63
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 64
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 65
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 66
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 67
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 68
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 69
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 70
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 71
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 72
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 73
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 74
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 75
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 76
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 77
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 78
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 79
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 80
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 81
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 82
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 83
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 84
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 85
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 86
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 87
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 88
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 89
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 90
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 91
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 92
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 93
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 94
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 95
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 96
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 97
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 98
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 99
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 100
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 101
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 102
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 103
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 104
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 105
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 106
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 107
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 108
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 109
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 110
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 111
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 112
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 113
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 114
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 115
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 116
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 117
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 118
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 119
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 120
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 121
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 122
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 123
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 124
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 125
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 126
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 127
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 128
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 129
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 130
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 131
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 132
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 133
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 134
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 135
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 136
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 137
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 138
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 139
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 140
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 141
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 142
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 143
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 144
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 145
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 146
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 147
Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I - Pagina 148

Conținut arhivă zip

  • Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor I
    • Generarea suprafetelor.pdf
    • Introducere.pdf
    • Lanturi cinematice.pdf
    • Notiuni de baza.pdf
    • Principalele procedee de prelucrare1.pdf
    • Principalele procedee de prelucrare2.pdf
    • Scula elementara.pdf
    • Sisteme de referinta.pdf
    • SUBIECTE BAGS SEM I.doc

Alții au mai descărcat și

Presa cu Piulita Rotitoare

1.TEMA PROIECTULUI. Sa se proiecteze o presa cu piulita rotitoare cu urmatoarele date: Sarcina maxima: F=33000 [N] Cursa maxima : h=180[mm]...

Presă cu Piuliță Fixă

1. MEMORIUL TEHNIC 1.1)DENUMIREA SI SCOPUL DE UTILIZARE Tema de proiect se intituleaza presa cu piulita fixa. Presa cu piulita fixa se...

Metodologia de Proiectare a Cricului Telescopic

METODOLOGIA DE PROIECTARE A CRICULUI TELESCOPIC 1. STABILIREA SARCINILOR CARE INCARCA ELEMENTELE CRICULUI Fig.1.1 : 1-cupa; 2-surub principal;...

Cutie de Viteza pentru Masina de Gaurit

Tema proiectului Sa se proiecteze cutia de viteze pentru masina unealta de gaurit, cu urmatoarele caracteristici principale: - numarul de turatii...

Proiectarea unui Dispozitiv de Rectificat, Adaptabil pe un Strung Normal

Capitolul I MAŞINI DE RECTIFICAT 1.1 GENERALITĂŢI Maşinile de rectificat sunt destinate prelucrării unor suprafeţe de înaltă precizie...

Cutie de Viteze pentru o Freza Universala

1. Memoriu tehnic 1.1. Consideraţii generale privind proiectarea Maşinilor-Unelte. Proiectare unei maşini-unelte noi impune o bună cunoaştere a...

Cutie Viteze Strung

Să se proiecteze lanţul cinematic principal de la un strung normal având: - Numărul de trepte de turaţie Z= 8 - Turaţia maximã a arborelui...

Dispozitiv Mecanic Actionat Manual pentru Indoirea Tevilor si Profilelor

Sa se proiecteze un dispozitiv mecanic actionat manual pentru indoirea tevilor si profilelor. Schema cinematica si constructia dispozitivului este...

Ai nevoie de altceva?