Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor II

Imagine preview
(9/10 din 9 voturi)

Acest curs prezinta Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor II.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 12 fisiere doc, pdf de 182 de pagini (in total).

Profesor: Muntean A.

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Organe de Masini

Extras din document

8.1 Generalitati

Aschierea este un proces complex fizico-mecanic prin care se îndeparteaza adaosul de prelucrare sub forma de aschii, în scopul obtinerii suprafetelor prelucrate ale pieselor finite. Procedeul tehnologic de aschiere este un procedeu destul de raspândit, având în vedere avantajele obtinerii în conditii economice a unei anumite precizii dimensionale si de suprafata. Procesul fizico-mecanic prin care se transforma adaosul de prelucrare în aschii este însotit si de alte fenomene cum sunt cele electrice, chimice, acustice, etc. Explicarea în întreaga complexitate a procesului a facut obiectul multor cercetari, care mai continua si în prezent.

Pe baza studiilor si a observatiilor facute s-au elaborat o serie de modele care descriu procesul de formare al aschiei. Toate modelele pleaca de la ipoteze simplificatoare, care sa permita elaborarea unor modele cât mai apropiate de realitatea procesului de aschiere si sa aiba, în acelasi timp o forma cât mai simpla si usor de utilizat. Rolul acestor modele este sa permita sistematizarea cunostintelor dobândite pâna la momentul dat si sa explice legitatile fizice care guverneaza procesul.

Având în vedere faptul ca majoritatea procedeelor de aschiere se desfasoara cu ajutorul unor scule care au mai multe taisuri, aschierea de acest tip fiind numita aschiere complexa se folosesc pentru cercetari scule cu un singur tais, de obicei mai lung decât latimea de aschie, iar aschierea se numeste aschiere libera.

1. Aschierea ortogonala (fig.8.1) este aschierea libera, simpla a unei suprafete plane, de obicei si care îndeplineste urmatoarele conditii:

- Muchia aschietoare este normala la directia miscarii principale de aschiere;

- Lungimea muchiei aschietoare este mai mare decât latimea de aschiat;

- Grosimea a1 si latimea b1 ale stratului aschiat sunt constante;

- Miscarea de aschiere este realizata cu o viteza constanta.

156 FIZICA PROCESULUI DE ASCHIERE

a b

Fig.8.1 Aschierea ortogonala

2. Aschierea oblica (fig.8.1,b) este procedeul de aschiere simpla la care taisul sculei este înclinat la un anumit unghi fata de normala la directia miscarii principale, adica exista un unghi »T numit unghi de înclinare al taisului. Restul conditiilor sunt similare cu cele de la aschierea ortogonala.

Deoarece la studiile experimentale trebuie avuta în vedere reducerea numarului de variabile, varianta aschierii ortogonale este preferata. Acest lucru este explicat prin faptul ca la acest tip de aschiere conditiile pe întreaga lungime a taisului sunt constante si se poate studia procesul într-o singura sectiune normala la tais.

Din punct de vedere practic, aschierea ortogonala se realizeaza prin rabotare, dar exista si variante de strunjire care aproximeaza acest tip de aschiere, (fig.8.2).

Fig.8.2 Modele de aschiere ortogonala

La cele doua variante de aschiere ortogonala prin strunjire trebuie ales un diametru cât mai mare în raport cu latimea si grosimea aschiei pentru ca variatia de viteza si curbura suprafetei sa poate fi neglijate.

FIZICA PROCESULUI DE ASCHIERE 157

8.2 Mecanica procesului de aschiere ortogonala

Pentru analiza acestui proces trebuie avute în vedere urmatoarele aspecte:

- Parametrii geometrici ai sculei elementare (pana aschietoare);

- Parametrii geometrici ai aschiei nedetasate;

- Parametrii geometrici ai aschiei detasate.

Definirea parametrilor geometrici ai sculei elementare s-a facut la capitolul respectiv. Pe lânga unghiurile de asezare, ±, de degajare, ³ si de ascutire ² trebuie avute în vedere raza de ascutire, rn si lungimea taisului sculei, figura 8.3.

Parametrii care descriu aschia nedesata sunt:

- a1 , grosimea aschiei nedetasate;

- b1, latimea aschiei nedetasate;

- l1, lungimea aschiei nedetasate.

Fisiere in arhiva (12):

  • Bazele Aschierii si Generarii Suprafetelor II
    • Aschiabilitatea materialelor.pdf
    • Caldura in procesul de aschiere.pdf
    • deformarea materialului aschiat.pdf
    • Durabiitatea optima.pdf
    • Fizica procesului de aschiere.pdf
    • Fortele de aschiere.pdf
    • Medii de aschiere.pdf
    • Precizia la aschiere.pdf
    • Regimul optim de aschiere.pdf
    • sub bagslist.doc
    • Uzura si durabilitatea sculei.pdf
    • Vibratiile si stabilitatea dinamica.pdf