Extras din curs
MECANISME ŞURUB-PIULIŢĂ
1.1. CONSIDERAŢII GENERALE
Filetul, ataşat piesei cuprinzătoare şi celei cuprinse, prin geometria sa caracteristică,
permite cuplei elicoidale două mişcări simultane - rotaţie şi translaţie - între care există o
strictă relaţie cinematică: la o rotaţie completă, deplasarea axială este egală cu mărimea
pasului filetului. Dacă la asamblările filetate această caracteristică este legată de montajul
asamblării, la transmisiile mecanice de tip şurub-piuliţă ea defineşte o lege de mişcare.
Datorită simplităţii constructive, mecanismele şurub-piuliţă au fost adesea folosite în
condiţiile în care în lanţul cinematic se impunea transformarea mişcării de rotaţie într-o
mişcare de translaţie, cu caracteristici cinematice legate strict de cele ale elementului
conducător. Transmiterea sarcinilor mari, în condiţiile realizării tehnologice relativ simple a
elementelor componente, cu respectarea condiţiei de autofrânare, sunt alte atuuri pentru
utilizarea acestor mecanisme. Randamentul mic al cuplei elicoidale impune folosirea cu
precădere a acestei cuple la mecanisme acţionate manual, întâlnindu-se însă şi în sistemul de
acţionare a maşinilor unelte, preselor cu şurub etc. Pentru mărirea randamentului, frecarea de
alunecare a fost înlocuită cu frecarea de rostogolire, obţinându-se astfel mecanismele cu
şuruburi cu bile, cu o tehnologie de execuţie mult mai pretenţioasă şi deci mai scumpă,
acestea necesitând şi un dispozitiv de frânare, deoarece condiţia de autofrânare nu mai este
îndeplinită.
Mecanismele de ridicat (cricurile) au în componenţa lor cuple elicoidale de tip şurubpiuliţă.
Formele constructive ale cricurilor depind atât de modul de ridicare a sarcinii cât şi de
modul de acţionare a acestora.
Posibilităţile cinematice ale cuplei elicoidale sunt prezentate în continuare (fig. 1.1).
a b c
Fig. 1.1
• Piuliţa 2 este fixă şi se roteşte, şurubul 1 ( 0, v 0 1 1 ω ≠ ≠ ), care realizează şi mişcarea de
translaţie (fig. 1.1, a). în această situaţie, pentru ridicarea sarcinii Q este necesar să se prevadă
posibilitatea pivotării capului şurubului 1 în cupa 3, care nu se roteşte ci realizează doar mişcarea
de translaţie, identică cu a şurubului. Pivotarea se poate realiza utilizând un lagăr cu alunecare
axial sau un lagăr cu rostogolire axial-rulment axial. Sub această formă, cupla elicoidală se
întâlneşte la cricul simplu şi la presele cu şurub.
• Piuliţa 2 se roteşte ( 0, v 0 2 2 ω ≠ ≠ ), şurubul 1 realizând doar mişcarea de translaţie
( 0, v 0 1 1 ω ≠ ≠ ) (fig. 1.1, b), fapt pentru care cupa este solidar legată de capul şurubului. Sub
această formă cupla elicoidală se întâlneşte la cricul cu piuliţă rotitoare.
• Şurubul 1 realizează mişcarea de rotaţie ( 0, v 0 1 1 ω ≠ ≠ ), piuliţa 2 realizând mişcarea de
translaţie ( 0, v 0 2 2 ω ≠ ≠ ) (fig. 1.1, c). Sub această formă cupla elicoidală se întâlneşte la cricurile
cu pârghii şi ca mecanism de acţionare a saniei port-cuţite la strunguri.
Din cele prezentate, rezultă că elementul motor, cel la care este ataşat mecanismul de
acţionare, realizează o mişcare de rotaţie, iar elementul condus una de translaţie (v. fig. 1.1, b şi c).
Când elementul motor este şi element condus, acesta realizează atât o mişcare de rotaţie cât şi
una de translaţie (v. fig. 1.1, a).
Când înălţimea de ridicare impusă are valori mari, se apelează la cricuri cu două
şuruburi, la care există două cuple elicoidale şurub-piuliţă. La cricul telescopic (v. fig. 1.7),
înălţimea de ridicare se realizează doar în cupla elicoidală şurub secnndar - piuliţă fixă,
funcţionarea fiind identică cu cea prezentată în fig. 1.1, a, cupla elicoidală şurub principal - piuliţa
din şurubul secundar fiind folosită doar pentru apropierea şurubului principal de sarcină. La
cricul cu dublă acţiune (v. fig. 1.8), prin cele două cuple elicoidale se realizează înălţimea de
ridicare. Astfel, cupla şurub secundar - piuliţă fixă are regimul de funcţionare prezentat în fig.
1.1, a, iar cea dintre şurubul principal şi piuliţa din şurubul secundar are regimul de funcţionare
prezentat în fig. 1.1, b.
Pe principiile de funcţionare prezentate, sunt realizate diverse soluţii constructive de
cricuri, unele cu forme strict specializate pentru ridicarea numai anumitor sarcini şi în
anumite condiţii - cricul cu pârghii cu o piuliţă de tip Dacia, cricuri pentru platforme [18] etc., iar
altele cu forme ce permit folosirea în cele mai diverse situaţii.
1.2. FILETE DE MIŞCARE
Filetul plasat la exteriorul piesei cuprinse (şurubul) şi la interiorul piesei cuprinzătoare
(piuliţa) defineşte, prin cele două elemente, cupla elicoidală şurub-piuliţă. Este mult utilizat în
construcţia de maşini, la realizarea asamblărilor (filete de fixare), la transformarea mişcării de rotaţie
în mişcare de translaţie (filete de mişcare), pentru măsurarea elementelor liniare, echipând
instrumente de măsură (filete de măsurare), pentru reglarea poziţiei relative a două piese (filete de
reglare). La alegerea tipului de filet pentru utilizarea în unul din scopurile mai sus menţionate,
trebuie să se ţină seama de rezistenţa filetului, de condiţiile tehnice de execuţie
(tehnologicitate) şi de rnărimea frecării între spire (la filetele de fixare se cere frecare mare,
pentru a se preîntâmpina autodesfacerea, iar la filetele de mişcare se impune o frecare mai redusă,
pentru a se obţine randamente cât mai mari).
Filetele de mişcare, care reprezintă subiectul acestui capitol, se generează exclusiv pe
suprafeţe cilindrice, sistemul de măsurare fiind sistemul metric. Pentru clasificarea acestor filete,
se au în vedere diverse criterii: forma profilului generator, mărimea pasului, numărul de începuturi,
sensul de înfaşurare al spirei.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Curs Mecanisme si Organe de Masini.pdf