Cuprins
- Tema proiectului.5
- 1. Alegerea motorului electric .7
- 1.1 Determinarea puterii necesare - diagrama de putere
- 1.2 Alegerea motorului electric.
- 1.3 Stabilirea rapoartelor de transmitere. (total şi parţiale) .11
- 1.4 Calculul puterilor, turaţiilor şi a momentelor la arborii reductorului
- 2. Calculul transmisiei prin curele trapezoidale. 12
- 2.1 legerea tipului de curea
- 2.2 Calculul geometric al transmisiei
- 2.3 Stabilirea numărului de curele trapezoidale.
- 2.4 Forţa care încarcă arborii
- 2.5 Roţile de curea
- 3. Calculul angrenajului conic cu dantură dreaptă.22
- 3,1 Alegerea materialelor pentru roţile dinţate.
- 3.2 Solicitarea periculoasă, numărul critic de dinţi
- 3.3 Alegerea numerelor de dinţi ale roţilor. Calculul de rezistenţă.
- 3.4 Calculul geometric al angrenajului. Gradul de acoperire.
- 3.5 Calculul sistemului de forţe din angrenaj.
- 4. Calculul angrenajului cilindric exterior cu dantură dreaptă.32
- 4.1 Materialul roţilor. Numărul critic de dinţi. Solicitarea periculoasă.
- 4.2 Alegerea numerelor de dinţi ale roţilor. Calculul de rezistenţă.
- 4.3 Calculul geometric al angrenajului. Gradul de acoperire.
- 4.4 Sistemul de forţe din angrenaj.
- 5. Calculul arborilor .45
- 5.1 Predimensionarea la răsucire
- 5.2 Schema de calcul. Calculul reacţiunilor
- 5.3 Diagramele de momente.
- 5.4. Alegerea materialului Predimensionarea la solicitarea compusă.
- 5.5 Calculul penelor,
- 5.6 Verificarea la oboseală
- 6. Alegerea cuplajului. 55
- 7. Alegerea rulmenţilor
- 7.1 Alegerea tipului de rulment.
- 7.2 Durabilitatea necesară.
- 7.3 Determinarea capacităţii dinamice de încărcare de bază necesare.
- 7.4 Stabilirea sarcinii dinamice echivalente.
- 7.5 Recalcularea sarcinii dinamice echivalente.
- 7.6 Calculul durabilităţii reale.
- 8. Calculul angrenajului melcat cilindric .70
- 8.1 Calculul de rezistenţă preliminar.
- 8.2 Calculul geometric al angrenajului melcat.
- 8.3 Verificare la rezistenţă adanturii roţii melcate.
- 8.4 Toleranţele angrenajului
- 8.5 Elemente pentru măsurarea grosimii dintelui
- 8.6 Verificarea arborilor melcului şi roţii melcate.
- 9. Calculul angrnajului conic cu dantură înclinată .79
- 9.1 Gradul de acoperire.
- 9.2 Calculul de rezistenţă.
- 9.3 Calculul geometric al angrenajulului conic cu dantură înclinată.
- 9.4 Forţele din angrenajul conic cu dantură înclinată sau curbă.
- 10 Calculul angrenajului cilindric exterior cu dantură înclinată.87
- 10.1 Calculul de rezistenţă.
- 10.2 Calculul geometric.
- 10.3 Forţele din angrenajul cilindric cu dantură înclinată.
- 11 Verificare la încălzire.90
- 12 Bibliografie .92
- 13. Anexe.93
Extras din curs
INTRODUCERE
Proiectarea este una dintre cele mai importante activităţi desfăşurate de inginerul mecanic în construcţia de maşini. Este o activitate creativă complexă, care necesită pe lîngă un bagaj mare de cunoştinţe, experienţă şi chiar talent,
În activitatea de proiectare inginerul este obligat să respecte o multitudine de restricţii şi cerinţe - adesea contradictorii - impuse de caracteristicile funcţionale ale maşinii prevăzute în caietul de sarcini, de standardele în vigoare, de numeroase aspecte economice.
Din această sumară enunţare de motive se vede limpede importanţa pe care o are în formarea inginerului mecanic realizarea primului proiect ingineresc - proiectul de la disciplina de Organe de Maşini. De regulă, activitatea de proiectare se face avînd la îndemînă o bibliografie bogată (colecţiile de standarde : Fonte şi oţeluri, Toleranţe şi ajustaje, Organe de maşini, etc) precum şi utilităţi pentru realizarea părţii grafice a documentaţiei tehnice (programe software adecvate, calculatoare, imprimante, plotere). Menţionăm că întregul memoriu de calcul se concretizează în portofoliul grafic: desenul de ansamblu , desenele de excuţie ale tuturor părţilor componente, tabele, etc. Acesta constituie “Documentaţia tehnică” care merge la inginerul tehnolog şi apoi se lansează producţia.
Din dorinţa de a veni în ajutorul studenţilor din A.T.M. de la profilul mecanic, autorul a întocmit acest Îndrumar de proiectare, care permite realizarea mai uşoară a proiectului de curs de la disciplina de Organe de maşini. Pe lîngă prezentarea algoritmului de calcul al părţilor componente ale reductorului au fost introduse şi numeroase extrase din standardele în vigoare, precum şi modele pentru realizarea desenelor de execuţie ale părţilor componente ale reductorului. Conţinutul lucrării este bazat preponderant pe bibliografia de la disciplina de Organe de maşini editată în ATM. Autorul mulţumeşte anticipat pentru orice observaţie sau recomandare făcută în scopul îmbunătăţirii viitoare a conţinutului lucrării.
PROIECT
Organe de maşini
Să se calculeze şi să se proiecteze transmisia de la un motor electric asincron trifazat la o maşină de lucru.
Lanţul de transmitere se compune dintr-o transmisie prin curele trapezoidale (TC) şi un reductor de turaţie cu două trepte (RED) avînd axele arborilor de intrare şi de ieşire cooplanare şi perpendiculare ca în figura1. Turaţia necesară la arborele maşinii de lucru( ML) este de [rot/min] iar puterea necesară antrenării este [KW]. Legătura cu maşina de lucru se face printr-un cuplaj elastic (CE). (Fig.1)
Fig.1 Schema transmisiei
Reductorul de turaţie se va calcula în trei variante:
1. Angrenajul conic şi cel cilindric sunt cu dinţi drepţi
2. Angrenajul conic cu dantură înclinată sau curbă şi cel cilindric cu dantură înclinată.
3. Transmisia este reprezentată printr-un redactor cu o singură treaptă (angrenaj melcat)
Memoriul de calcul va cuprinde:
• calculul transmisiei prin curele trapezoidale
• calculul angrenajului conic (două variante)
• calculul angrenajului cilindric (două variante)
• Calculul angrenajului melcat
• Calculul arborilor pentru varianta I
• Calculul penelor
• Alegerea rulmenţilor pentru varianta I
• Alegerea cuplajului elastic
Partea grafică va cuprinde;
• Desenul de execuţie al unui arbore,
• Desenul de execuţie al unei roţi de curea
• Desenul de execuţie al unei roţi dinţate conice
• Desenul de execuţie al unei roţi dinţate cilindrice
• Desenul de execuţie al roţii melcate
• Desenul de ansamblu al cuplajului
• Desenul de ansamblu al reductorului în minimum două vederi
• Desenul de ansamblu al transmisiei
NOTĂ:
Desenele vor fi executate cu mâna, pe hârtie ciocan sau pe calc în tuş şi vor respecta toate normele de desen tehnic.Desenul de ansamblu va avea minim 2 vederi şi va avea semnificate cotele de gabarit şi de montaj, numerotarea tuturor reperelor componente. Tabelul de componenţă va avea completate toate rubricile (Nr.de desen sau STAS, material, nr, de bucăţi, etc) Desenele componentelor vor fi cotate complet, conform normelor, vor cuprinde toleranţele aferente, abaterile de formă şi poziţie, indicaţii tehnologice. Hârtia va avea un format standardizat,iar desene vor fi împăturite conform normelor. Orice nerespectare a normelor în vigoare echivalează cu respingerea desenului şi prin urmare a proiectului, atrăgînd după sine imposibilitatea susţinerii examenului.
1. ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC
- Motoarele electrice sincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit se simbolizează prin grupul de litere ASI, urmat de un grup de cifre şi o literă majusculă
Pentru alegerea motorului electric trebuie cunoscute condiţiile de exploatare (graficul de lucrări, temperatura şi umiditatea mediului înconjurător etc.), puterea necesară şi turaţia arborelui motorului.
1. 1 Determinarea puterii motorului electric
Deoarece motoarele utilajelor propuse lucrează în regim de lungă durată, cu sarcină constantă, determinarea puterii se face pentru această situaţie.
Puterea motorului electric se determină cu relaţia
(1.1)
Unde - puterea absorbită de la motorul electric [KW], este puterea necesară pentru acţionarea maşinii de lucru [KW] (dată prin tema de proiect), - randamentul transmisiei prin curele trapezoidale, - randamentul angrenajului conic, - randamentul angrenajului cilindric, -randamentul unei perechi de lagăre cu rulmenţi, randamentul ungerii. Se pot admite valorile = 0,87-0,935 în cazul transmisiilor prin curele trapezoidale, respectiv =0,92-0.98 în cazul transmisiilor prin curele late; = 0,95-0,97; = 0,96-0,98; = 0,99- 0,995; =0,99
1. 2 Alegerea motorului electric
Pentru alegerea seriei motorului electric trebuie să se cunoască puterea necesară acţionării eşi turaţia la arborele motorului electric
În funcţie de turaţia (dată prin temă), şi estimând rapoartele de transmitere realizabile cu cele 3 trepte de reducere (transmisia prin curele, treapta cu angrenaj conic respectiv cilindric) se optează pentru un motor ce are turaţia de sincronism 3000, 1500, 1000 sau 750 rot/. De regulă rapoartele de transmitere sunt supuse unor restricţii. Astfel, raportul transmisiei prin curele trapezoidale se recomandă să nu fie mare, pentru a obţine o transmisie compactă ( ); rapoartele celor două trepte ale reductorului trebuie să fie echilibrate, şi să nu depăşească valoarea 4 ( )
Ţinând cont că pentru aceiaşi putere motorul cu turaţie mai mare are greutatea mai mică, se selectează motorul procedându-se în continuare astfel:
Din tabelul corespunzător turaţiei de sincronism convenabile, se alege un motor a cărui putere P satisface condiţia . Se notează cotele de gabarit, înălţimea de la suprafaţa tălpilor până la axa arborelui motorului, cotele de montaj, greutatea şi se face o schiţă a motorului
Bibliografie
1. Dima,M. Organe de maşini vol.I, partea I , Editura Academiei Militare , Bucureşti, 1976.
2.Dima,M. Organe de maşini vol.I, partea I , Editura Academiei Militare , Bucureşti, 1976
3.Dima,M. Organe de maşini,vol.III. Editura Academiei Militare, Bucureşti
4.Dima.M, Nedelcu R, Organe de maşini vol. II, Editura Academiei Tehnice Militare Bucureşti, 2000
5. Avram, E., Nedelcu, R.,Organe de maşini vol. IV , Editura Academiei Tehnice Militare , Bucureşti, 2000
6. Manea, C. – Organe de maşini, vol.I, Editura Tehnică, Bucureşti, 1970.
7.Crudu, I., ş.a. Atlas de reductoare cu roţi dinţate, Ed. Didactică şi Pedagogică., Bucureşti, 1981
8. Drăghici, I., ş.a. Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini, vol.I, Ed. Tehnică, Bucureşti,1981
9. Gafiţeanu, M., ş.a. Organe de maşini, vol. I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981
10. Gheorghiu, N., ş.a. Transmisii mecanice, Proiectare, Editura Felix, 1997.
11. Nicoară, I., ş.a. Bazele proiectării transmisiilor mecanice, Editura de Vest, Timişoara, 1996
12. Rădulescu, Gh., ş.a. Indrumar de proiectare în construcţia de maşini, vol. III, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1986.
13. Ripianu, A., Crăciun, I. Osii, arbori drepţi şi arbori cotiţi, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1977.
14.* * * - Organe de maşini, vol.I.d, Angrenaje. Reductoare (colecţie de STAS), Ed. Tehnică, Bucureşti, 1984.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Transmisii prin curele trapezoidale, reductoare de turatie cilindro-conice, reductoare cu angrenaj melcat, cuplaje elastice.doc