Capitolul 3 - Dezvoltarea Psihica

Imagine preview
(8/10 din 7 voturi)

Acest curs prezinta Capitolul 3 - Dezvoltarea Psihica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 20 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Pedagogie

Extras din document

CAPITOLUL 3

3. DEZVOLTAREA PSIHICA

3.1. Conceptul de dezvoltare

Activitatea psihica a omului adult nu este gata constituita în momentul nasterii sale. Ea este produsul unui complex proces evolutiv, de-a lungul vietii individului (dezvoltare ontogenetica). Fiinta cu desavârsire neajutorata în momentul nasterii, copilul se dezvolta neîncetat, parcurgând o serie de etape, cu particularitati anatomo-fiziologice si psihologice distincte. Dezvoltarea organismului uman se desfasoara pe mai multe paliere, dar cu toate acestea este unitara, determinând evolutia individului în ansamblul sau. Astfel putem vorbi despre o:

- dezvoltare fizica, ce reuneste modificarile în lungime, greutate, modificarile structurii si functiei creierului, inimii, altor organe interne; modificarile scheletului si musculaturii, care afecteaza abilitatile motorii; aceste modificari exercita o influenta majora atât asupra intelectului cât si asupra personalitatii  de exemplu: un copil cu handicap auditiv sufera de întârziere în dezvoltarea limbajului.

- dezvoltare psihica, cu accent pe dezvoltarea cognitiva  apar modificari la nivelul perceptiei, învatarii, memoriei, rationamentului, limbajului etc.

- dezvoltare psihosociala: cuprinde modificarile ce apar la nivelul personalitatii ca urmare a interactiunii individului cu ceilalti.

Unii cercetatori reduc dezvoltarea psihica la simple acumulari graduale si continue; copilul apare în aceasta optica un adult în miniatura. Programele de instruire si educare sunt gândite astfel, prin simpla reducere de scara. În realitate procesul dezvoltarii trebuie privit dialectic: pante rapide de evolutie alterneaza cu paliere de echilibru (J. Bruner, 1970), acumulari graduale duc cu timpul la schimbari calitative. Primul pas independent, primul cuvânt rostit, prima operatie mintala sau primul rationament verbal sunt pregatite prin progrese cantitative lente, dar odata aparute ele marcheaza adevarate noduri în evolutia ascendenta a copilului.

Dezvoltarea psihica consta în ansamblul schimbarilor succesive si coerente, al transformarilor cantitativ-calitative implicate în procesul de formare a functiilor psihice si al trasaturilor de personalitate de-a lungul perioadei copilariei si adolescentei. Dezvoltarea în plan psihologic, înseamna formarea proceselor si însusirilor psihice, precum si restructurarea lor pe parcursul întregii vieti la nivele functionale tot mai înalte.

Printre cuceririle importante ale psihologiei moderne se numara si sublinierea dimensiunii genetice (evolutive) a psihicului. Fiecare secventa a dezvoltarii psihice trebuie privita concomitent ca rezultanta a etapelor anterioare si ca premisa a celor viitoare. De altfel, fara cadrul oferit de ideea evolutiei si de procesul evolutiv, constiinta umana ar aparea drept un miracol. La nivel individual, psihogeneza se înscrie într-un cadru socio-cultural în care sunt rezumate, selectate si condensate rezultatele întregii dezvoltari istorice. Dezvoltarea ontogenetica beneficiaza astfel de mostenirea social-istorica în masura sa accelereze procesul formativ.

3.2. Stadiile dezvoltarii psihice

O caracteristica majora a dezvoltarii psihice o reprezinta stadialitatea. Stadiile dezvoltarii psihice au fost definite de psihologul Paul A. Osterrieth ca fiind momente ale dezvoltarii caracterizate printr-un ansamblu de trasaturi coerente si structurate care constituie o mentalitate tipica si consistenta, dar trecatoare. Depistarea si demarcarea stadiilor dezvoltarii psihice au o mare importanta pentru cunoasterea aprofundata a profilului psihic apartinând celor cuprinsi în limitele stadiului respectiv, caracteristicile lor psihice comune purtând numele de particularitati de vârsta. În conceptia unor autori aceste stadii, privesc abordarea psihodinamica a dezvoltarii si se mai numesc si stadii de vârsta. Altii autori au în vedere abordarea genetica (psihogenetica - longitudinala) a vietii psihice, numind aceste stadii stadii genetice. Aceasta problema are un caracter deschis, cert este ca din ratiuni didactice, vom folosi conceptele care sunt mai uzuale în literatura de specialitate, si vom folosi pentru dezvoltarea psihogenetica conceptul de stadiu, iar pentru prezentarea dezvoltarii psihodinamice, conceptul de perioada, vârsta, etapa

Fisiere in arhiva (1):

  • Capitolul 3 - Dezvoltarea Psihica .doc