Curriculum-ul Național

V. 1. Concepte si componente

În sens procesual, de politici educationale, curriculum defineste sistemul de procese decizionale, manageriale si de monitorizare care preced, acompaniaza si urmeaza proiectarea, elaborarea, implementarea, evaluarea si revizuirea permanenta si dinamica a setului de experiente de învatare oferite de scoala [Bîrzea C, Curriculum Reform in Central and Estern Europe, J. C. van Bruggen, Enschede 1993].

În sens restrâns, tehnic, denumit Curriculum National formal, curriculum-ul desemneaza sistemul documentelor de tip reglator si normativ, în cadrul carora se consemneaza experientele de învatare recomandate elevilor prin scoala [Crisan Al, Curriculum scolar. Ghid metodologic. Consiliul National pentru Curriculum, Bucuresti 1995].

Conform acestei acceptii, curriculum-ul desemneaza ansamblul experientelor de învatare pe care scoala îl ofera tinerilor, cu scopul de a-i asista în descoperirea si valorificarea maxima a propriilor disponibilitati si interese, înseamna ceea ce întreprind elevii în scoala sub îndrumarea profesorilor în materie de învatare si dezvoltare personala.

Flexibil si deschis, mereu în masura sa ofere fiecarui tânar sanse reale pentru identificarea si valorificarea deplina a propriilor aptitudini si interese, Curriculum-ul National, reprezinta ansamblul experientelor de învatare prin care institutia scolara asigura realizarea idealului educational si a finalitatilor învatamântului.

Acesta cuprinde urmatoarele documente:

- Cadrul de referinta, document reglator înglobând acei indicatori care - prin natura lor - vor asigura coerenta, în termeni de procese si produse, a întreg sistemului curricular,

- Planul-cadru de învatamânt, document reglator care delimiteaza ariile curriculare, obiectele de studiu si alocarea de timp minima si maxima aferente acestora, pe nivele de învatamânt,

- Programele scolare, realizate pe clase si disciplinele prevazute în planul-cadru,

Didactica specialitatii  Informatica Curs 5

104

- Metodologii de aplicare, ghiduri de implementare, reglementari,

- Manualele alternative.

Introducerea noului Curriculum National a fost însotita de o serie de concepte noi, atât la nivelul documentelor reglatoare, cât si la nivelul programelor. Acestea vor fi prezentate succint în cele ce urmeaza.

Idealul educational si finalitatile sistemului de învatamânt reprezinta un set de asertiuni de politica educationala, stabilite prin lege si care consemneaza exigentele societatii românesti cu privire la calitatea si performantele sistemului national de învatamânt, definite în termeni de cunostinte, capacitati si atitudini, care se asteapta a fi dobândite de tineri pe bancile scolii. Finalitatile sistemului au un important rol reglator.

Profilul de formare, o categorie noua în România ca forma de iesire din sistem, sintetizeaza principalele cunostinte, capacitati si atitudini dezirabile la capatul parcursului scolar obligatoriu, asteptarile societatii fata de tânarul absolvent.

Astfel, în termeni operationali, de la un absolvent de învatamânt obligatoriu se asteapta:

- sa comunice eficient în situatii reale,

- sa înteleaga sensul apartenentei la diverse tipuri de comunitati (locala, nationala, europeana, etc.),

- sa demonstreze flexibilitate si capacitate de adaptare si integrare în medii diverse,

- sa rezolve probleme, sa ia decizii si sa-si exprime opiniile, folosind gândirea critica si creativa,

- sa foloseasca în mod eficient tehnologiile relevante pentru viata de toate zilele,

- sa înteleaga fenomenele esentiale ale naturii înconjuratoare si ale mediului social imediat,

- sa contribuie la structurarea si ocrotirea unei vieti de calitate,

- sa aplice si sa-si valorifice propriile experiente de învatare, în scopul dezvoltarii unui ansamblu personal de atitudini si al identificarii viitoarei orientari profesionale,

- sa-si formeze capacitatile si motivatiile proprii învatarii permanente.