Didactica specialității

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Pedagogie
Conține 10 fișiere: doc
Pagini : 120 în total
Cuvinte : 59992
Mărime: 932.49KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Predarea eficientă implică decizii dificile şi fundamentate pedagogic, utilizarea unor judecăţi minuţioase şi respectarea naturii complexe a misiunii educaţiei. În plus faţă de cunoştinţele şi deprinderile tehnice pe care trebuie să le folosească în practica educaţională curentă, cadrele didactice trebuie să conştientizeze şi dimensiunea etică a profesiei lor. Din această perspectivă, misiunea primordială a profesorilor este aceea de a forma deprinderi şi atitudini, precum şi aceea de a promova înţelegerea, prin recunoaşterea responsabilă a diversităţii nevoilor şi trăsăturilor umane. Astfel, cadrele didactice trebuie să stăpânească un repertoriu de metode şi strategii educaţionale şi totodată, să reflecteze critic asupra activităţii lor. Responsabilităţile lor profesionale se concentrează atât asupra educării elevilor, cât şi asupra participării la activităţi diverse, care implică parteneriatul cu părinţii şi comunitatea.

Datorită dezvoltării actuale a domeniului pedagogic, predarea a încetat să mai fie doar o activitate de conservare a patrimoniului cultural şi de transmitere a acestuia către noile generaţii. De aceea, cadrele didactice au şi responsabilitatea de a lua în considerare noile structuri, practici şi definiţii ale cunoaşterii, de a inventa şi experimenta noi demersuri şi, dacă este necesar, de a implementa shimbări organizaţionale în vederea îmbunătăţirii mediului şcolar. Ca agenţi ai autorităţii publice într-o societate democratică, cadrele didactice contribuie la dialogul privind conservarea şi îmbunătăţirea mediului social şi iniţiindu-i pe viitorii cetăţeni în participarea consecventă la viaţa publică.

Cadrele didactice utilizează deprinderea de a crea noi curricule, în vederea dezvoltării cunoaşterii şi înţelegerii actuale a elevilor şi a avansării acestora spre abilităţi, cunoştinţe, concepte şi performanţe înalte. Ei îşi adaptează acţiunile la nivelul de interese şi abilităţi al elevilor, elaborând şi implementând activităţi educaţionale în „zona proximă” a învăţării şi a dezvoltării, un concept propus şi descris de Vygotsky. În plus, aceşti educatori utilizează o gamă largă de strategii şi resurse instrucţionale adaptate la varietatea deprinderilor elevilor şi la diferitele modalităţi ale acestora de a explora idei şi concepte. Ei înţeleg cum să lucreze ca mediatori, antrenori, modele, evaluatori, manageri şi consilieri. Mai mult decât atât, cadrele didactice utilizează forme variate de jocuri didactice, strategii diverse de grupare a elevilor şi diferite tipuri de resurse şi materiale media.

Cadrele didactice îi observă şi îi evaluează pe elevi în timpul activităţilor din clasă. Ele au deprinderea de colecta şi interpreta în diverse moduri informaţiile şi de a evalua stadiul atins de fiecare elev în procesul de învăţare şi dezvoltare. Ele cunosc modalităţile de utilizare a datelor evaluării în vederea luării deciziilor cu privire la curriculum-ul, la suportul social şi la strategiile educaţionale necesare îmbunătăţirii activităţii de învăţare.

Profesorul înţelege şi respectă diversitatea culturală, valorică şi cea a contextului familial al elevilor, foloseşte membrii şi resursele comunităţii ca resurse de învăţare şi implică părinţii şi familia ca parteneri în dezvoltarea totală a elevilor.

Fiecare moment constituie pentru profesor o oportunitate de a răspunde creativ provocării vieţii şcolare. El analizează în profunzime şi aplică observaţii individuale, pentru fiecare elev şi mediul acestuia pentru a-şi ghida judecăţile şi răspunsurile. Ei reflectează asupra propriei performanţe în lumina progresului elevilor, fiind interesat de opinia colegilor şi a părinţilor gândindu-se la direcţiile, opţiunile şi la consecinţele pe care le pot avea.

În ştiinţa pedagogică, metodica se defineşte ca ansamblul regulilor, mijloacelor şi modalităţilor de predare a diferitelor discipline, transmitere de cunoştinţe din anumite domenii ale ştiinţei, sistemului de metode de învăţare şi în consecinţă a educaţiei. Cu toate acestea metodica predării nu se suprapune la acest ansamblu de mijloace şi modalităţi. Ea posedă teoria proprie (didactica), metodologia şi practica proprie. Numai bazându-se pe acestea, cadrul universitar poate să stăpânească mijloacele şi modalităţile de învăţare a studenţilor sau elevilor la disciplinele socio-umane.

În legătură cu semnificaţia deosebită a eficienţei proceselor de învăţământ, o definiţie mai precisă şi mai corect formulată a metodicii de predare poate fi formulată ca sistemul celor mai eficiente mijloace şi instrumente de învăţare a diferitelor discipline pe baza didacticii şi metodologiei bazate pe descoperirea legităţilor procesului de învăţare şi educaţie.

Volumul complex şi deosebit de complicat al cunoştinţelor acumulate pe baza experienţei umane şi necesitatea transmiterii rapide a acestora sunt însoţite de dificultăţi în procesul de învăţare. Cu cât societatea este mai dezvoltată, cu atât este mai amplă experienţa, cu atât mai mult se îmbogăţesc cunoştinţele ştiinţifice şi tot mai dificilă devine însuşirea lor. Pentru a depăşi aceste dificultăţi, în transmiterea cunoştinţelor apare necesară elaborarea anumitor metode şi mijloace de învăţământ şi educaţie, care să contribuie la dezvoltarea şi facilitarea însuşirii acestora.

În legătură cu cele de mai sus se impun câteva sublinieri cu privire la metodică:

­ metodica este o ramură a didacticii generale care studiază metodele (inclusiv normele) procesului de predare pentru profesori şi de învăţare pentru elevi, la o anumită disciplină de studiu;

­ metodica stabileşte locul disciplinei respective în cadrul planului de învăţământ, scopul şi sarcinile ei instructiv-educative, programarea conţinutului, formule şi mijloace de predare (privind pe profesor) şi cele de învăţare (privind elevii), raportul dintre elev şi disciplina de studiu;

­ metodica înregistrează astăzi o deosebită evoluţie, sporindu-şi capitolele cu unele noi: tehnologia didactică, legat de instruirea programată, laboratorul lingvistic, mijloacele audiovizuale etc.;

În pedagogia contemporană se deosebesc două direcţii metodice:

Direcţia normativă, practică, care pune accentul pe normele de lucru şi pe metodele de predare;

Direcţia experimentală, care face cercetări pentru a verifica şi stabili normele şi metodele cu rezultate optimale.

Studiul ştiinţelor socio-umane în liceu, îşi propune cunoaşterea şi înţelegerea vieţii sociale, asimilarea valorilor democraţiei, care să permită o inserţie activă şi responsabilă a individului în viaţa socială.

Pornind de la experienţa de viaţă a elevilor, ştiinţele socio-umane îi ajută să treacă dincolo de simţul comun, generator de erori în percepţia realităţii sociale şi să pătrundă în universul cunoaşterii ştiinţifice, printr-un aparat conceptual specific şi printr-o metodologie proprie. Prin obiective şi finalităţi, ştiinţele socio-umane continuă la nivelul învăţământului liceal, aprofundarea şi dezvoltarea cunoştinţelor, capacităţilor şi atitudinilor formate în gimnaziu la disciplina Cultură civică.

Pentru ca un tânăr să răspundă adecvat unor realităţi în schimbare, el trebuie să dispună de competenţele proprii gândirii critice, de capacitatea de inserţie socială activă, precum şi de un set de atitudini şi valori personalizate; el trebuie să posede motivaţia şi disponibilitatea de a reacţiona pozitiv la schimbare – ca premisă a dezvoltării personale. În acest orizont de aşteptare, cunoaşterea de sine şi a celorlalţi devine esenţială.

Pentru a răspunde acestor exigenţe şi specificului de vârstă al elevilor, studierea disciplinelor socio-umane trebuie să asigure adolescentului:

- formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii, de a formula şi de a rezolva probleme pe baza relaţionării cunoştinţelor din diferite domenii;

- valorizarea propriilor experienţe, în scopul unei orientări profesionale optime pentru piaţa muncii şi/sau pentru învăţământul superior;

- dezvoltarea capacităţii de integrare activă în grupuri socio-culturale diferite: familie, mediu profesional, prieteni etc.;

- dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita socială: comunicare, gândire critică, luarea deciziilor, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaţii complexe;

- cultivarea expresivităţii şi a sensibilităţii, în scopul împlinirii personale şi a promovării unei vieţi de calitate;

- formarea autonomiei morale.

Preview document

Didactica specialității - Pagina 1
Didactica specialității - Pagina 2
Didactica specialității - Pagina 3
Didactica specialității - Pagina 4
Didactica specialității - Pagina 5
Didactica specialității - Pagina 6
Didactica specialității - Pagina 7
Didactica specialității - Pagina 8
Didactica specialității - Pagina 9
Didactica specialității - Pagina 10
Didactica specialității - Pagina 11
Didactica specialității - Pagina 12
Didactica specialității - Pagina 13
Didactica specialității - Pagina 14
Didactica specialității - Pagina 15
Didactica specialității - Pagina 16
Didactica specialității - Pagina 17
Didactica specialității - Pagina 18
Didactica specialității - Pagina 19
Didactica specialității - Pagina 20
Didactica specialității - Pagina 21
Didactica specialității - Pagina 22
Didactica specialității - Pagina 23
Didactica specialității - Pagina 24
Didactica specialității - Pagina 25
Didactica specialității - Pagina 26
Didactica specialității - Pagina 27
Didactica specialității - Pagina 28
Didactica specialității - Pagina 29
Didactica specialității - Pagina 30
Didactica specialității - Pagina 31
Didactica specialității - Pagina 32
Didactica specialității - Pagina 33
Didactica specialității - Pagina 34
Didactica specialității - Pagina 35
Didactica specialității - Pagina 36
Didactica specialității - Pagina 37
Didactica specialității - Pagina 38
Didactica specialității - Pagina 39
Didactica specialității - Pagina 40
Didactica specialității - Pagina 41
Didactica specialității - Pagina 42
Didactica specialității - Pagina 43
Didactica specialității - Pagina 44
Didactica specialității - Pagina 45
Didactica specialității - Pagina 46
Didactica specialității - Pagina 47
Didactica specialității - Pagina 48
Didactica specialității - Pagina 49
Didactica specialității - Pagina 50
Didactica specialității - Pagina 51
Didactica specialității - Pagina 52
Didactica specialității - Pagina 53
Didactica specialității - Pagina 54
Didactica specialității - Pagina 55
Didactica specialității - Pagina 56
Didactica specialității - Pagina 57
Didactica specialității - Pagina 58
Didactica specialității - Pagina 59
Didactica specialității - Pagina 60
Didactica specialității - Pagina 61
Didactica specialității - Pagina 62
Didactica specialității - Pagina 63
Didactica specialității - Pagina 64
Didactica specialității - Pagina 65
Didactica specialității - Pagina 66
Didactica specialității - Pagina 67
Didactica specialității - Pagina 68
Didactica specialității - Pagina 69
Didactica specialității - Pagina 70
Didactica specialității - Pagina 71
Didactica specialității - Pagina 72
Didactica specialității - Pagina 73
Didactica specialității - Pagina 74
Didactica specialității - Pagina 75
Didactica specialității - Pagina 76
Didactica specialității - Pagina 77
Didactica specialității - Pagina 78
Didactica specialității - Pagina 79
Didactica specialității - Pagina 80
Didactica specialității - Pagina 81
Didactica specialității - Pagina 82
Didactica specialității - Pagina 83
Didactica specialității - Pagina 84
Didactica specialității - Pagina 85
Didactica specialității - Pagina 86
Didactica specialității - Pagina 87
Didactica specialității - Pagina 88
Didactica specialității - Pagina 89
Didactica specialității - Pagina 90
Didactica specialității - Pagina 91
Didactica specialității - Pagina 92
Didactica specialității - Pagina 93
Didactica specialității - Pagina 94
Didactica specialității - Pagina 95
Didactica specialității - Pagina 96
Didactica specialității - Pagina 97
Didactica specialității - Pagina 98
Didactica specialității - Pagina 99
Didactica specialității - Pagina 100
Didactica specialității - Pagina 101
Didactica specialității - Pagina 102
Didactica specialității - Pagina 103
Didactica specialității - Pagina 104
Didactica specialității - Pagina 105
Didactica specialității - Pagina 106
Didactica specialității - Pagina 107
Didactica specialității - Pagina 108
Didactica specialității - Pagina 109
Didactica specialității - Pagina 110
Didactica specialității - Pagina 111
Didactica specialității - Pagina 112

Conținut arhivă zip

  • Didactica Specialitatii
    • Curs 1.doc
    • Curs 10.doc
    • Curs 2.doc
    • Curs 4.doc
    • Curs 5.doc
    • Curs 6.doc
    • Curs 8.doc
    • Curs 9.doc
    • Curs3.doc
    • Curs7.doc

Alții au mai descărcat și

Rolul Comunicarii Educationale in Formarea Tactului Pedagogic al Cadrului Didactic

ARGUMENT In ultimul timp, pe baza cercetatorilor si a experientei de zi cu zi, se pune tot mai mult accentul pe influienta deosebita pe care o are...

Portofoliu de Evaluare Finală

PSIHOLOGIA EDUCATIEI ANALIZA PRODUSELOR ACTIVITĂTII UNUI ELEV a)Testul „Luscher” - I.A.-12 ani Utilizand mult culoarea albastra, putem spune...

Rolul Grupei Pregătitoare în Asigurarea Cerințelor de Integrare Optimă a Preșcolarului în Învățământul Primar Școlar

INTRODUCERE Grădiniţa, prin grupa pregătitoare a devenit veriga iniţială a învăţământului, cu sarcini instructiv-educative pentru pregătirea...

Evaluarea Initiala, Evaluarea Formativa, Evaluarea Sumativa – Strategii Complementare

INTRODUCERE Oricare ar fi gradul de dezvoltare economică şi socială a unei ţări, învăţământul angajează direct sau mijlocit o parte însemnată a...

Motivația în școală

Unul dintre motivele esenţiale pentru care oamenii urmează şcoala, cu precădere după incheierea învăţământului obligatoriu este reuşita socială:...

Metodele Interactive de Predare

1. ARGUMENT Bunul mers al procesului de învăţământ şi rezultatele obţinute depind de metodele utilizate. Marii pedagogi au evidenţiat faptul că...

Metode alternative

Pedagogia competentelor: o viziune integratoare In invatamantul modern, o preocupare importanta este aceea a formarii de competente generale si...

Metode de învățământ

Didacticienii abordează metodologia instruirii ca pe o problemă centrală şi insistă asupra prezentării caracteristicilor esenţiale ale acesteia din...

Te-ar putea interesa și

Didactica specialității

Predarea disciplinelor socio-umane este necesara intrucat responsabilitatile profesorilor se concentreaza atât asupra educarii elevilor, cât si...

Didactica specialității

Didactica specialitatii l. DOMENIUL COGNITIV, ELEMENT AL PROCESULUI EDUCATIONAL IN TAXONOMIA BLOOM Procesului de invatamant ii este...

Portofoliu - Didactica Specialității

1. Manual de specialitate şi programa lui. -NEDELCU Elena - CULTURĂ CIVICĂ. GHIDUL PROFESORULUI PENTRU CLASA a VII-a, ed. ALL, 2000. -NEDELCU...

Didactica Specialitații

CAPITOLUL I . EVOLUŢIA ISTORICĂ A DIDACTICII Conceptul „didactică” îşi are originea etimologică în termenii greceşti „didaskein”(a învăţa),...

Elemente de didactica domeniului Științe

Capitolul I. Conceptul de educație din perspectiva didacticilor speciale 1.1. Reflecții teoretice prealabile Educația este o creație a...

Didactica specialității

1. PROCESUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT- OBIECT DE STUDIU AL DIDACTICII Didactica, alături de teoria educației, reprezintă științele fundamentale ale educației...

Didactica Specialității

Etimologie - didactikos=instrucţie, instruire - didaskein (gr.) = a învăţa pe alţii - didactike (gr.) =arta învăţării - didactica...

Curs Didactica Specialitatii

. Didactica Specialitatii Reforma curriculara in invatamantul profesional tehnic. Variante de curriculum la decizia scolii Procesul de...

Ai nevoie de altceva?