Extras din curs
Etimologie
- didactikos=instrucţie, instruire
- didaskein (gr.) = a învăţa pe alţii
- didactike (gr.) =arta învăţării
- didactica (lat.)=ştiinţa învăţării
- Didactica Magna (Comenius, 1657)
- Omnes omnia docendi artificium= arta universală de a-i învăţa pe toţi totul
DIDACTICA-DEFINIŢII
- ştiinţă sau teorie a procesului de învăţământ;
- ştiinţă sau teorie a predării şi învăţării în toate formele şi pe toate treptele învăţământului;
- teoria conducerii procesului de predare – învăţare sau teorie generală a instruirii [I. Cerghit ]
- Parte a teoriei generale a educaţiei care se ocupă cu procesul de învăţământ. [EZECHIL L.]
- o ramură complexă a ştiinţelor educaţiei care studiază şi fundamentează ştiinţific analiza, proiectarea, desfăşurarea şi evaluarea predării şi învăţării ca proces de instruire şi educare, cât şi prin autoinstruire în şcoli şi/sau în alte instituţii. [M. Ionescu]
- ştiinţă pedagogică fundamentală care defineşte şi analizează conceptele de bază, stabilizate epistemic la nivelul unei teorii a instruirii care este o subteorie a teoriei despre educaţie.
- [E. Noveanu]
- ştiinţa instrucţiei prin învăţământ sau ştiinţa educaţiei prin instrucţie; [I. Bontaş]
DIDACTICA
- studiază, într-un ansamblu coerent componentele procesului de învăţământ:
- esenţa procesului de învăţământ
- conţinutul procesului didactic
- principiile (legităţile) didactice
- metodele didactice
- mijloacele de învăţământ
- formele de activitate didactică (organizare a procesului de învăţământ)
- evaluarea cunoştinţelor.
- Didactica se preocupă de mecanismele interne ale procesului de învăţământ care asigură acestuia un echilibru şi o finalitate pedagogică în concordanţă cu cerinţele sociale şi cu cele mai noi cuceriri ale psihologiei [I.Nicola].
Perspectiva comparativă
Etapa
Didacticii tradiţionale
-de tip magistrocentrist
(sec. XVII – XIX) Etapa
Didacticii moderne-
de tip psihocentrist/sociocentrist
(sf. secolului XIX-înc.sec. XX) Etapa
didacticii postmoderne-
de tip curricular
(sec.XX-XXI)
- accent pe activitatea de predare;
- percepţia ca sursă principală a cunoaşterii ;
- dirijarea autoritară a învăţării. - accent pe activitatea de predare – învăţare;
- curentul psihocentrist sau sociocentrist;
- dirijarea psihologică sau socială a învăţării. - accent pe activitatea complexă de predare - învăţare - evaluare;
-curentul tehnocentrist;
- autodirijarea învăţării.
DIDACTICA GENERALĂ
- Analiza situaţiei de plecare, a intrărilor privind procesul instructiv-educativ;
- Analiza procesului instructiv- educativ şi a normativităţii acestuia;
- Teoria obiectivelor;
- Teoria conţinuturilor;
- Teoria strategiilor didactice şi a metodologiei;
- Teoria evaluării;
- Teoria lecţiei: tipologie, proiectare, forme de organizare, design instrucţional, managementul clasei.
- este o parte a teoriei pedagogice;
- are ca obiect de studiu procesul de învăţământ analizând componentele acestuia: predare-învăţare-evaluare;
- oferă didacticilor speciale o teorie generală a procesului de învăţământ;
- orientează didacticile speciale spre descoperirea şi rezolvarea unor probleme specifice, legate de predarea- învăţarea-evaluarea achiziţiilor specifice unui obiect de învăţământ
DIDACTICA SPECIALĂ sau metodica predării specialităţii
- aplicarea didacticii generale la predarea unei anumite discipline de învăţământ;
Constituie pentru didactica generală importante surse de experienţe care pot conduce la generalizări teoretice.
Preview document
Conținut arhivă zip
- didactica specialitatii curs 1.doc
- didactica specialitatii curs 2.doc
- didactica specialitatii curs 3.doc
- didactica specialitatii curs 4.doc
- didactica specialitatii curs 5.doc
- didactica specialitatii curs 7.doc
- didactica specialitatii curs 8.doc