Metodică

Activitatea de predare, învăţare şi evaluare deşi este formată din trei elemente ea este privită în unitatea ei didactică deoarece ele se întrepătrund în cadrul activităţiicomune a profesorilor şi a elevilor iar rezultatela finale sunt o rezultantă a celor trei factori.

PREDAREA

În sens tradiţional este o activitate a profesorului prin care acesta le transmite elevilor un anumit sistem de cunoştinţe din diverse domenii ale cunoaşterii umane. Astăzi predarea are o accepţiune mult mai largă: astfel pe lângă transmiterea de informaţii profesorul, în cadrul predării, mai îndeplineşte şi alte activităţi:

-precizează obiectivele activităţii instructiv-educative

-motivarea elevilor pt. activitatea de predare şi dirijare a învăţării

-îndrumarea elevilor către alte surse de inspiraţie

Dupăopinia lui H. Morin a exista şase roluri didactice principale ale profesorilor:

-furnizor de informaţii

-model de comportament

-creator de situaţii de învăţare

-consilier şi orientator

-evaluator şi terapeut

-organizator şi conducător

În cadrul predării profesorul:

-le comunică elevilor informaţii potrivit programei şcolare

-dirijează învăţarea elevilor pt. asimilarea acestor inforaţii

-formulează concluzii şi generalizări în legătură cu subiectele predate

-favorizează participarea elevilor la activitatea instructiv-educativă şi le impune anumite standarde de performanţă

-stimularea creativităţi de grup şi individuale

ÎNVĂŢAREA

Este adesea ignorată de profesori în timpul lecţiilor, ei considerând cei mai mulţi, că elevii trebuie să înveţeacasă. Bazele învăţăriişcolare se pun în clasă sub îndrumarea profesorilor deoarece aceştia îi cunosc mecanismele şi-i pot ajuta pe elevi să înveţe eficient.

Potrivit dicţionarului de psihologie învăţarea este o activitate de însemnătate fundamentală pt. adaptarea la mediu şi dezvoltarea psihocomportamentală. La sfârşitul unei activităţi de învăţare subiectul cunoscător va dispune de cunoştinţe, priceperi, deprinderi, interese, atitudini pe care nu le avea înainte de învăţare sau le avea la un nivel de performanţe scăzut. Învăţarea umană ne apare ca un fenomen complex ce vizează dezvoltarea personalităţii în ansamblu.

Învăţarea şcolară este o formă particulară a învăţării umane ea realizându-se întrun cadru instituţionl (şcoala) sub îndrumarea unor specialişti. Reuşita ei depinde atât de factori interni cum ar fi capacitatea de învăţare, nivelul de motivaţie al elevilor şi de factori externi ca: calitatea predării, climatul din clasă.

Unele teorii moderne ale învăţării susţin că dacă se folosesc mijloace adecvate cca. 90% din elevi pot învăţa pe deplin cea ce li se predă în şcoală transformând astfel celebra curbă a distribuţiei normale a lui Gaus-Laplace într-o şi mai celebră curbă J.

În condiţiile unui tratament obişnuit cca. 2/3 dintre elevi sunt “mijlocii” sub raportul performanţelor şcolarre, 1/6 sunt foarte buni iar 1/6 sunt foarte slabi (fig 1). Din figura 2 rezultă căcca.85-90% dintre elevi pot obţine rezultate foarte bune dacă se aplică diferenţierea şi individualizarea instruirii şi se recurge la strategii didactice moderne.

EVALUAREA

Este o activitate complexă de apreciere a modului comun de lucru al profesorului şi elevilor săi în efortul de realizare a obiectivelor didactice proiectate la un nivel de performanţă ctâ mai ridicat.