Metodica predării

Fundamentele teoretice ale procesului de învatare

Problemele care trebuie lamurite pentru început sunt:

1. Scopul învatarii

2. Cunostintele transmise prin procesul de învatare

3. Participantii la procesul de învatare (se considera, de obicei, binomul elev-profesor)

4. Metode de învatare

1. Procesul de educatie si instructie este subordonat functiei sociale – educatia ajuta societatea sa devina constienta de problemele sale.

Democratizarea învatamântului presupune modificarea relatiei profesor-elev, care se realizeaza prin procesul învatare « predare, punându-se accentul mai mult pe învatare.

2. Programele de învatamânt trebuie sa se subordoneze scopului si obiectivelor învatarii.

Obiectivele învatarii sunt programe ce se realizeaza prin metoda de învatare si se verifica prin comportament.

Învatarea are trei categorii de obiective:

- cognitive (a sti) – învatarea în sine

- psihomotorii (a face) – formarea deprinderilor

- afective (a simti) – dezvoltarea aptitudinilor

Un învatamânt eficient are la baza o relatie activa între profesor si elevi – iar scoala trebuie sa îi pregateasca pe elevi pentru continuarea activitatii într-un mod creativ.

De asemenea, un învatamânt eficient trebuie sa dispuna de metode pentru evaluarea cunostintelor si a deprinderilor.

Programa scolara cuprinde continutul de idei si deprinderi pe care elevii trebuie sa si le însuseasca.

3. A treia problema enuntata este aceea care se refera la participantii la procesul învatarii (profesor + elevi). Este foarte important ca cel care îi învata pe altii sa stie ce, de ce si cum îi învata.

Profesorul trebuie sa dispuna de o programa, sa stapâneasca continutul acesteia si sa stie ce metoda sa foloseasca (în functie de nivelul clasei / al elevilor), astfel încât elevii sa-si însuseasca programa în corelatie cu scopul învatarii.

În conditiile unui învatamânt subordonat scopului social, metodele sunt cele care îl ajuta pe profesor sa ajunga la scop.

4. La baza oricarei metode de învatare sta comunicarea.

Indiferent de metoda aleasa, rezultatele finale depind de procesul de comunicare.

În stabilirea relatiei corecte dintre profesor si elevi, rolul principal revine profesorului care alege metoda de învatare, dar trebuie sa o adapteze si sa gaseasca metode specifice pentru stabilirea unui relatii eficiente cu elevii. Metodele aplicate sunt în functie de personalitatea, pregatirea si specificul colectivului de elevi.

Este important de a gasi, a selecta, a organiza si a utiliza cunostintele si informatiile în functie de scopul imediat si de individualitatea elevilor.

Etapele procesului de învatare

- aflarea stadiului de pregatire a elevilor înainte de a prezenta informatii noi (testare predictiva);

- pregatirea elevilor pentru o noua etapa de învatare;

- dirijarea activitatii de învatare;

- evaluarea rezultatelor pe tot parcursul procesului de învatare;

- evaluarea rezultatelor finale.

Activitatea de dirijare se poate realiza pe mai mutle cai, dar cele mai frecvente sunt cele care tin cont de participarea elevilor.

Profesorul trebuie sa-i ajute pe elevi sa ajunga singuri la rezultate, sa gândeasca si sa-si puna întrebari. Prin unele informatii, explicatii, exemplificari si demonstratii, profesorul trebuie sa-i ajute pe elevi sa obtina informatii reale si sa descopere singuri caile de învatare.

Învatarea este un proces continuu de evaluare a cunostintelor. Învatarea temeinica presupune verificari imediate si stabilirea corectitudinii raspunsurilor.

Proiecarea didactica

Proiecarea didactica este un proces de anticipare a ceea ce doreste profesorul sa realizeze cu elevii sai într-o lectie (într-un capitol, semestru sau an), pentru a atinge obiectivele programei disciplinei pe care o preda.

Etapele proiectarii didactice sunt:

1. Precizarea obiectivelor;

2. Analiza resurselor;

3. Elaborarea strategiilor didactice;

4. Evaluarea cunostintelor.

În ceea ce priveste tipurile de proiecte didactice, acestea pot fi:

- anuale;

- semestriale;

- planuri de lectie (proiecte didactice ale unei singure lectii).