Noțiuni generale despre psihopedagogie și aprofundări

Notiuni generale despre Psihopedagogie si aprofundari

Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice

1. Componentele curriculumului şcolar:

- curriculum naţional pag 4

- trunchi comun pag 4

- planuri cadru, pag 7

- arii curriculare pag 8

- discipline pag 9

- module pag 10

- standarde de pregătire profesională pag 12

- programe şcolare pag 14

- manuale şcolare pag 17

- auxiliare curriculare pag 19

2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul(CDS-CDL): aprofundare/ extindere/ opţional ca disciplină nouă pag 20

- Repere/ condiţionări în elaborarea CDS/CDL pag 22

- Modalităţi de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri ţintă diferite pag 25

- Obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul ştiinţei şi informării.

- Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă si competenţe pag 12/23

- Elaborarea obiectivelor operaţionale pag 26

3. Proiectarea activităţii didactice:

- planificare calendaristică pag 27

- proiectarea unităţii de învăţare pag 30

- proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii) pag 33

- proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter-, pluri şi transdisciplinare pag 43

Strategii didactice utilizate în procesul de instruire.

- Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare pag 44

- Metode de comunicare orală / 47

- Metode de comunicare bazate pe limbajul intern / 52

- Metode de comunicare scrisă / 53

- Metode de explorare a realităţii / 55

- Metode bazate pe acţiune / 59

- Metode de raţionalizare a învăţării şi predării / 65

- Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învăţare prin cooperare pag 68

- Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare pag 72

- Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare (Funcţiile si Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor) pag 73

- Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice şi deprinderilor practice,formarii gândirii tehnice şi a dezvoltării simţului artistic/estetic pag 55/59

- Mediul de instruire: mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea Tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire 75

- Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;

- Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor şcolare. Valorizarea muncii elevului (ce scrie cu albastru) pag 83/96

- Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor şi a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ (deduce din metode/44 si instumente/19)

Managementul clasei pag 77

- Rolurile profesorului în facilitarea experienţelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învăţare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar,evaluator etc.)

- Organizarea activităţilor:

- crearea unui climat favorabil învăţării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului şi elevilor (capacităţi, cunoştinţe, experienţe individuale sau colective);

- folosirea eficientă a timpului;

- forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) şi alternarea acestora în cadrul unei secvenţe didactice;

- antrenarea persoanelor resursă din interiorul şi din afara unităţii de învăţământ în activităţile clasei;

- gestionarea situaţiilor conflictuale.

Evaluarea rezultatelor şcolare

- Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare; pag 82

- Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare pag 88

- Calităţile instrumentelor de evaluare

- Tipologia itemilor pag 94

- Construirea instrumentelor de evaluare pag 96

- Erori de evaluare şi modalităţi de minimizare a lor pag 98

Componentele curriculumului scolar

Curriculum`- Delimitari conceptuale

Educatia nu reprezinta doar un exercitiu ,,formal", tehnic, ce vizeaza modelarea, desavarsirea fiintei; ea presupune si evocarea sau transmiterea unor continuturi, unor valori, ce se perpetueaza de la o generatie la alta.

Procesul de invatamant (ca educatie institutionalizata) vehiculeaza un anumit continut care consta „intr-un ansamblu structurat de valori din domeniile stiintei, culturii, practicii, sedimentate in societate la un moment dat si devenite puncte de reper in proiectarea si realizarea instruirii”(Cucos,2002)

Ca si obiectivele educationale, continutul invatamantului, careia i se circumscrie o gama larga de informatii, deprinderi, atitudini, trairi afective, deriva din idealul educativ si din sarcinile specifice pe care le are de indeplinit educatia in vederea insertiei adecvate a individului in ansamblul societal.

Continutul procesului instructiv-educativ instructiv-educativ este dimensionat conjunctural, in functie de gradul de dezvoltare cognitiva a societatii, de specificul cultural al unei comunitati, de curentele ideologice dominante in epoca, de interesele si aspiratiile oamenilor. El este mobil, relativ si se diferentiaza de la un spatiu cultural la altul.

In ultimul timp, s-a incetatenit si termenul “curriculum”, pentru circumscrierea continutului activitatilor desfasurate in invatamant. Avand o origine latina (curriculum-cursa, alergare , la plural curricula) si folosit larg in literatura anglo-saxona, la noi, termenul desemneaza continutul activitatilor instructiv - educative, dar in stransa interdependena cu obiectivele educationale, activitatile de invatare, metodele didactice, mijloacele de invatamant, formele de realizare a activitatilor etc..

Conceptul cunoaste, dealtfel, doua acceptiuni :

- un sens larg – desemneaza asnsamblul proceselor educative si al experientelor de invatare prin care trece elevul pe parcursul unui an scolar

- un sens restrans – ansamblul documentelor scolare de tip reglator in cadrul carora se consemneaza datele esentiale privind procesele educative si experientele de invatare pe care scoala le ofere elevului.

Dupa D'Hainaut (1981), termenul curriculum cuprinde :

A. obiectivele specifice unui domeniu (nivel de invatamant, profil, disciplina scolara) sau activitati educative;

B. continuturile informationale sau educative necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite;

C. conditiile de realizare (metode, mijloace, activitati etc.), programarea si organizarea situatiilor de instruire si educare;

D. evaluarea rezultatelor.

Componentele curriculumului şcolar - Majoritatea definiţiilor actuale încorporează câteva elemente definitorii comune:

- curriculum-ul reprezintã ansamblul documentelor şcolare care fac referire la conţinuturile activităţilor de predare-învăţare

- curriculum-ul integrează totalitatea proceselor educaţionale şi a experienţelor de învăţare concrete, directe şi indirecte, concepute şi preconizate finalist de către şcoală şi prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar

- curriculum-ul presupune abordarea sistemică a procesului de învăţământ prin crearea unui ansamblu funcţional al componentelor sale; astfel, în viziune sistemică, curriculum-ul este teorie şi practică ce articulează în manieră sistemică multiplele şi complexele interdependenţe dintre: conţinutul învăţământului (fixat în planurile de învăţământ şcolare şi universitare, în programele şcolare şi universitare, în manuale etc.), obiectivele educaţionale, strategiile de instruire în şcoală şi în afara ei (în contexte formale şi neformale), strategiile de evaluare a eficienţei activităţii educaţionale.