Obiectul Sociologiei Culturii

Cultura este un domeniu care se constituie in obiect de studiu pentru numeroase discipline. Filosofia culturii, axiologia (teoria valorilor), antropologia culturala, psihologia culturii, sociologia culturii, etc, formeaza o stiinta cu caracter comutativ, numita culturologie.

In jurul problemelor culturii s-a conceput si elaborat o bogata literatura, s-au constituit si exista scoli si curente, sisteme de gindire care pornesc fie de la o tratare teoretica a culturii, fie de la o tratare corecta a fenomenelor si ansamblului cultural.

Existenta in literatura de specialitate a unei diversitati de discipli-ne care-si revendica sau adjudeca fenomenul cultural atesta insasi complexitatea si multitudinea aspectelor avute in vedere in abordarea stiintifica a problemelor culturii.

Prin urmare, cultura este un fenomen complex influentat de ansamblul social din care face parte. Aceasta influenta are doua aspecte fundamentale:

1. Cei care produc si cei care consuma bunurile culturale sunt membrii ai societatii, fac parte din grupuri si comunitati si participarea lor la cultura este influentata de legile sociale.

2. Subsistemul culturii e incorporat unei retele largi de relatii cu alte subsisteme ale societatii, intre care trebuie mentionate: subsistemul productiei materiale (economic), subsistemul condu-cerii sociale (politic), subsistemul comunitatii sociale, subsistemul reproducerii biologicosociale (familia).

In calitatea sa de sistem cu o structura sociala data, societatea influenteaza starea culturii, incit aceasta dobindeste o configuratie dependenta de structura de grup si comunitara, in raport cu care pot fi distinse cultura urbana de cea rurala, cultura taraneasca de cultura tineretului, etc. Pe de alta parte, cultura in relatie cu celelalte subsis-teme influenteaza starea societatilor.

Prin urmare, relatia societate – cultura este o relatie de influen-tare reciproca. Aceasta caracteristica a culturii reclama studiul ei din perspectiva sociologiei ca stiinta a relatiilor sociale.

Pentru a delimita statul epistemologic al sociologiei culturii in sistemul celorlalte stiinte ale culturii, este necesar sa o raportam la sociologie ca stiinta, intrucit daca fenomenele sociale se petrec in so-cietate, inseamna ca ele sunt fenomene sociale cu caracter specific.

Sociologia analizeaza fenomenul cultural ca fapt social si ca fapt cultural propriu-zis.

- Structura si dinamica fenomenelor si proceselor culturale.

- Legatura cu celelalte procese ce au loc in societate.

- Interdependenta si corelatia reciproca dintre procesele cultu-rale si alte procese supuse dezvoltarii.

Eficienta organismelor institutionalizate in influentarea sensului si ritmului acestor procese sunt probleme de baza ale sociologiei culturii.

Ca ramura a sociologiei, sociologia culturii, are functii proprii, explorind, analizind, aplicind si intelegind fenomenele si procesele culturale ce au loc in societate, descifrind cauzele si licitatile ce determina dinamica acestor procese, tendinte de dezvoltare, analizind contradictiile ce le-ar deraia sensul si propunind ???

Altfel zis, sociologia culturii are ca obiect analiza structurala, evolutionala, functionala si analiza deviationala a culturii, aceste tipuri de analiza conducind la realizarea unei imagini globale asupra culturii intr-o viziune interdisciplinara.

Ca disciplina sociologica, sociologia culturii se afirma ca o ramura distincta a sociologiei, autonoma si are ca stiinta forma logica a procesului de cunoastere: fundamentele teoretice, sfera obiectuala (elementele structurale), sociodinamica culturii si cadrul sau institutionalizat si metode si tehnici de cercetare a culturii.

Constituirea sociologia culturii ca disciplina specializata, a fost urmata de aparitia unor ramuri ce studiaza unul sau altul din domeniile culturii.

Curs 02 (17.oct.2000)

O incursiune in cultura contemporana evidentiaza multiplele sensuri si acceptiuni de notiuni variate in functie de unghiul din care este abordata si in functie de gradul de generalitate sub care este analizata si sistemul de referinta la care este raportat acest domeniu al vietii sociale.

Reprezentind nu numai o expresie a importantei care se acorda acestui domeniu, fundamentarii sale teoretice ci si o rezerva fata de una sau alta din acceptiuni, concept ce nu si-a gasit o semnificatie unanim acceptata, numeroasele definitii ale culturii descriu cit mai semnificativ aceste categorii sociologice de baza. Retinem urmatoarele orientari ale culturii:

Evolutionismul este reprezentat in special de M. Spencer, Morgan, Ed. Taylor (cel care a formulat o prima definitie sistematica si este primul cercetator al primei catedre de antropologie culturala).

Istorismul este reprezentat de Fr. Boas, acesta fiind cel care a analizat istoria fiecarei culturi particulare, ariile culturii, inventia si infuzionismul, ajungindu-se astfel la o alta orientare, numita difuzionism. Acesta este preocupat de contactele si imprumuturile culturale si de formarea complexelor culturale.