Pedagogie

Curs
9.7/10 (8 voturi)
Domeniu: Pedagogie
Conține 6 fișiere: doc
Pagini : 184 în total
Cuvinte : 65836
Mărime: 447.82KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Raileanu Ancuta

Cuprins

1.1. Delimitări conceptuale. Educaţia – obiect de studiu al pedagogiei

1.2. Structura acţiunii educaţionale

1.3. Trăsăturile educaţiei

1.4. Funcţiile educaţiei

1.5. Sistemul ştiinţelor educaţiei, expresie a interdisciplinarităţii în studierea fenomenului formativ

1.6. Rezumatul unităţii de învăţare

1.7. Bibliografie

2.1. Problematica lumii contemporane şi soluţii educative: noile educaţii

2.2. Formele educaţiei şi raporturile dintre ele

2.3. Educaţia permanentă – de la necesitate la posibilitate

2.4. Autoeducaţia: conţinut şi semnificaţii

2.5. Anexa nr. 1

2.6. Rezumatul unităţii de învăţare

2.7. Bibliografie

3.1. Educaţia intelectuală: specific, finalităţi, repere metodologice

3.2. Educaţia morală: specific, finalităţi, metode

3.3. Educaţia estetică: specific, finalităţi, posibiliăţi de realizare

3.4. Educaţia tehnologică: specific, finalităţi, orientarea şi consilierea profesională

3.5. Educaţia fizică: specific, finalităţi, modalităţi de realizare

3.6. Rezumatul unităţii de învăţare

3.7. Bibliografie

4.1. Delimitări conceptuale

4.2. Tipologia cercetării pedagogice

4.3. Etapele cercetării pedagogice

4.4. Principalele metode de cercetare pedagogică

4.5. Rezumatul unităţii de învăţare

4.6. Bibliografie

5.1. Delimitări conceptuale şi implicaţii practice

5.2. Sistematizări în domeniul obiectivelor educaţiei

5.3. Formularea obiectivelor operaţionale

5.4. Categorii de finalităţi specifice noului curriculum naţional

5.5. Rezumatul unităţii de învăţare

5.6. Bibliografie

6.1. Delimitări conceptuale

6.2. Elementele componente ale conţinutului curricular. Accente structurale

6.3. Trăsăturile curriculum-ului

6.4. Raportul dintre conţinutul curricular şi conţinutul culturii. Criterii de selecţie

6.5. Planul de învăţământ, programa şcoară, manualul alternativ, alte categorii de curriculum-suport; cerinţe psihopedagogice pentru elaborarea/valorificarea lor. Probleme deschise şi provocări

6.6. Noi modalităţi de organizare a curriculum-ului

6.7. Rezumatul unităţii de învăţare

6.8. Bibliografie

Extras din document

Scopul unităţii de învăţare:

- Înţelegerea şi interpretarea de către student a principalelor distincţii şi precizări de ordin conceptual cu privire la noţiunile fundamentale ale pedagogiei;

- Dezvoltarea capacitaţilor de analiză, comparaţie şi sinteză superioară prin raportare la diversitatea punctelor de vedere din care se definesc/abordează şi interacţionează educaţia şi pedagogia, trăsăturile şi funcţiile educaţiei, caracterul pluri-, inter- şi transdisciplinar al ştiinţelor educaţiei;

- Înţelegerea şi demonstrarea caracterului interdisciplinar atât al ştiinţelor educaţiei cât şi al demersului formativ precum şi a valorii modelatoare a acestei dimensiuni pentru procesul instructiv-educativ

Obiective operaţionale:

După ce vor studia această unitate de învăţare, studenţii vor putea să:

- definească noţiunile de pedagogie, educaţie, instruire, învăţământ;

- analizeze raporturile multiple şi complexe care se stabilesc între ele;

- opereze cu uşurinţă cu diferite sensuri ale cuvântului educaţie;

- explice în ce constă structura acţiunii educaţionale din perspectiva efectelor pe care aceasta le antrenează asupra eficienţei acţiunii formative;

- precizeze specificul trăsăturilor şi funcţiilor educaţiei;

- argumenteze în ce constau dimensiunile pluri-, inter- şi transdisciplinară a ştiinţelor educaţiei şi valoarea acestora pentru explicarea şi desfăşurarea procesului formativ;

- exemplifice aspectele concrete ale problematicii abordate, din perspectiva viitoarei activităţi didactice în specialitate.

Cuprinsul unităţii de învăţare:

1.1. Delimitări conceptuale. Educaţia - obiect de studiu al pedagogiei

1.2. Structura acţiunii educaţionale

1.3.Trăsăturile educaţiei

1.4. Funcţiile educaţiei

1.5. Sistemul ştiinţelor educaţiei, expresie a interdisciplinarităţii în studierea fenomenului formativ

1.6. Rezumatul unităţii de învăţare

1.7. Bibliografie

Concepte cheie: pedagogie, educaţie, instruire, învăţământ, trăsăturile educaţiei, funcţiile educaţiei, ştiinţele educaţiei

1.1.Delimitări conceptuale. Educaţia - obiect de studiu al pedagogiei

Dintre toate acţiunile umane, poate cea mai dificilă dar şi cea mai bogată în satisfacţii pare a fi aceea a formării şi modelării omului însuşi. Determinată să acţioneze/interacţioneze, fiinţa umană a pornit de la lume şi efortul de transformare a acesteia pentru a se întoarce asupra sa însăşi. A devenit evident faptul că în actul de instaurare a umanului în lume, grăitoare este calitatea acestuia din urmă. Ori aceasta nu este dată (decât ca potenţial), ci se construieşte. Actul chemat să efectueze această metamorfoză esenţială (de la potenţial la real, de la dat la manifest) este educaţia iar ştiinţa care-şi îndreaptă eforturile explicative asupra ei este pedagogia.

Termenul pedagogie, devenit de uz curent în a doua jumătate a secolului XIX ca expresie a constituirii ştiinţei cu acelaşi nume, a exprimat un conţinut foarte vast şi greu de prins într-o definiţie completă. Acest fapt se datorează naturii, complexităţii şi numărului mare de probleme pe care le ridică realitatea constituită în obiect de studiu pentru pedagogie, anume educaţia. Legătura pedagogie-educaţie poate fi (şi este) interpretată în multiple moduri, mergând de la raportul ştiinţă (pedagogia) - obiect de studiu (educaţia); de la relaţia teorie (pedagogie) - practică (procesul educaţiei) până la sinonimia dintre ele (în limba engleză termenul „education” desemnând, deopotrivă, teoria şi practica formativă). Depăşind asemenea puncte de vedere, specialiştii au ajuns la un relativ consens în a considera că pedagogia este ştiinţa educaţiei, ea constituind o reflectare teoretică a acţiunilor practice ce urmăresc formarea/transformarea generaţiilor, dezvoltarea individului uman de toate vârstele.

Într-o formulare cu pretenţii de completitudine maximă, E. Planchard defineşte pedagogia ca „ştiinţă şi artă educaţiei” (25, p. 30), pentru ca C. Bîrzea, într-o lucrare sugestiv intitulată „Arta şi ştiinţa educaţiei” să încerce a demonstra acelaşi lucru, cu accent pe ştiinţa educaţiei ca „ştiinţă a modelelor” (5, p. 117-127) şi pe evidenţierea statutului epistemologic al pedagogiei, ca ştiinţă quasi experimentală, ştiinţă a acţiunii, ştiinţă constructivistă, ştiinţă consensuală şi ştiinţă critică (ibidem, p. 149-183).

Cuvântul pedagogie are o etimologie grecească, provenind din componentele pais, paidos care înseamnă copil şi agoge, cu sens de îndrumare, etimologie care, neprecizată cu toată atenţia, întreţine în continuare confuzia conceptuală între pedagogie şi educaţie. La acest nivel al explicaţiei este suficient să reţinem următoarele aspecte (11, p. 282 - 283):

- Sensul etimologic al cuvântului pedagogie precizat anterior trebuie reconsiderat în direcţia luării în considerare a faptului că demersul formativ pe care îl poate suporta fiinţa umană se întinde pe durata întregii sale vieţi ; ca atare, educaţia nu se adresează doar copiilor ci oricărei persoane umane, naturii umane în ceea ce ea are general şi comun, dincolo de orice deosebiri particulare dintre indivizi;

- Dicţionarele de specialitate evidenţiază o multitudine de aspecte specifice pedagogiei, cum ar fi: „artă, practică sau profesie“; „ştinţă socială cu statut academic care studiază educaţia ca proces de perfecţionare a omului”; „ştiinţă a educaţiei bazată pe un ansamblu de cunoştinţe sistematizate la nivel teoretic şi practic”; „ştiinţă a educaţiei cu caracter normativ care elaborează teorii, modele şi principii care vizează dinamica şi armonizarea situaţiei pedagogice”; „ştiinţa şi arta de a instrui şi de a forma individualităţi umane, permiţând fiecăreia realizarea sa ca personalitate şi ca inteligenţă”.

În concluzie, se poate accepta pentru termenul de pedagogie sensul de ştiinţă a educaţiei (fără teama de a greşi) dacă acceptăm opinia lui Liviu Antonesei şi îi precizăm acesteia dimensiunea sa esenţială de „transmitere culturală cu indiscutabile virtuţi inter-, trans, şi chiar meta-disciplinare” (2, p. 209). Se consideră astfel, în acord cu cei mai mulţi dintre specialiştii domeniului, că pedagogia studiază „legile, esenţa, idealul, conţinutul, metodele, mijloacele şi formele educaţiei” (7, p.10).

Precizarea cuvântului educaţie reclamă apelul la o dublă etimologie latină (9, p. 12):

1. Educo-educare cu sens de creştere, hrănire, îngrijire. Iniţial, a educa însemna a avea grijă de hrănirea/creşterea copilului, tot aşa cum se îngrijeşte o plantă sau o vietate. Rolul ei de bază era, în această accepţiune, asigurarea dezvoltării naturii umane însăşi, de a veghea ca evoluţia sa să fie normală, de a asigura toate condiţiile necesare acestei transformări ;

2. Educo - educere cu sens de „a scoate din”, „a ridica, a înălţa”, ceea ce lărgeşte şi completează conţinutul educaţiei, făcând din ea o acţiune de transformare pozitivă a fiinţei umane, de trecere „condusă” de la un stadiu inferior către unul superior.

Concluzionând, la acest nivel, asupra raporturilor dintre aceşti termeni se poate observa că :

1. Nu poate exista pedagogie fără educaţie (deşi educaţia a existat o vreme îndelungată neînsoţită de un domeniu reflexiv propriu, ci beneficiind de efectele unei meditaţii integrate, de regulă, filosofiei);

2. Pedagogia este ştiinţa (teoria) care încearcă să explice educaţia (ca fenomen practic) în esenţa sa, în totalitatea şi complexitatea componentelor/formelor/efectelor sale;

3. Chiar pentru literatura anglo-saxonă unde nu există cuvântul pedagogie, „education” înseamnă, în funcţie de context, fie ştiinţă, fie obiect de studiu, adică două realităţi absolut distincte ;

Bibliografie

1. Antonesei, L. (2002). O introducere în pedagogie, Iaşi : Polirom ;

2. Barna, A. (1995). AUTOEDUCATIA PROBLEME TEORETICE ŞI METODOLOGICE,

Bucureşti : E.D.P. ;

3. Bontaş, I. (1996). Pedagogie, Bucureşti : Ed. All ;

4. Călin, M. (1996). Teoria educaţiei, Bucureşti:Ed.All;

5. Cerghit, I. (1988). Curs de pedagogie, Bucureşti:Tipografia Universităţii Bucureşti;

6. Cojocariu,V., M. (2003). Educaţie pentru schimbare şi creativitate, Bucureşti: E.D.P.;

7. Cozma,T. (1988). Şcoala şi educaţiile paralele, Iaşi: Ed.Universitaţii Al. I. Cuza;

8. Creţu, C.(1998). Conţinuturile procesului de invăşământ, componentă a curriculum-

ului, în Psihopedagogie,Iaşi:Polirom;

9. Cristea, S. (2003). Fundamentele ştiinţelor educaţiei, Teoria generală a educaţiei,

Chişinău – Bucureşti: Grupul editorial Litera, Litera Internaţional ;

10. Cristea, S. (2000). Dicţionar de pedagogie, Chişinău – Bucureşti : Grupul editorial

Litera, Litera Internaţional ;

11. Cristea, S. (1996). Pedagogie generală.Managementul educaţiei, Bucureşti:E.D.P.;

12. Cucoş, C. (1996). Pedagogie, Iaşi:Polirom;

13. Cucoş, C. (coord) (1998). Psihopedagogie, Iaşi:Polirom;

14. Dave, R.H.(1991) (trad.). Fundamentele educaţiei permanente, Bucureşti:E.D.P.;

15. Delors, J. (coord.) (trad.) (2000). Comoara lăuntrică, Iaşi : Polirom ;

16. Dragu, A., Cristea, S. (2003). Psihologie şi pedagogie şcolară, Constanţa: Ovidius

Univesity press ;

17. Hubert, R. (1991).Traité de pedagogie générale, Paris:P.U.F.;

18. Ionescu, M. (1998). Educaţia şi dinamica ei, Bucureşti:Ed.Tribuna Învăţământului;

19. Jinga, I., Istrate, E. (1998). Manual de pedagogie, Bucureşti:Ed.All Educaţional;

20. Momanu, M. (2002). Introducere în teoria educaţiei, Iaşi : Polirom ;

21. Mureşan, P.(1990). Invăţare eficientă şi rapidă, Bucureşti:Ed.Ceres;

22. Nicola,I. (1996). Tratat de pedagogie şcolară, Bucureşti:E.D.P.;

Preview document

Pedagogie - Pagina 1
Pedagogie - Pagina 2
Pedagogie - Pagina 3
Pedagogie - Pagina 4
Pedagogie - Pagina 5
Pedagogie - Pagina 6
Pedagogie - Pagina 7
Pedagogie - Pagina 8
Pedagogie - Pagina 9
Pedagogie - Pagina 10
Pedagogie - Pagina 11
Pedagogie - Pagina 12
Pedagogie - Pagina 13
Pedagogie - Pagina 14
Pedagogie - Pagina 15
Pedagogie - Pagina 16
Pedagogie - Pagina 17
Pedagogie - Pagina 18
Pedagogie - Pagina 19
Pedagogie - Pagina 20
Pedagogie - Pagina 21
Pedagogie - Pagina 22
Pedagogie - Pagina 23
Pedagogie - Pagina 24
Pedagogie - Pagina 25
Pedagogie - Pagina 26
Pedagogie - Pagina 27
Pedagogie - Pagina 28
Pedagogie - Pagina 29
Pedagogie - Pagina 30
Pedagogie - Pagina 31
Pedagogie - Pagina 32
Pedagogie - Pagina 33
Pedagogie - Pagina 34
Pedagogie - Pagina 35
Pedagogie - Pagina 36
Pedagogie - Pagina 37
Pedagogie - Pagina 38
Pedagogie - Pagina 39
Pedagogie - Pagina 40
Pedagogie - Pagina 41
Pedagogie - Pagina 42
Pedagogie - Pagina 43
Pedagogie - Pagina 44
Pedagogie - Pagina 45
Pedagogie - Pagina 46
Pedagogie - Pagina 47
Pedagogie - Pagina 48
Pedagogie - Pagina 49
Pedagogie - Pagina 50
Pedagogie - Pagina 51
Pedagogie - Pagina 52
Pedagogie - Pagina 53
Pedagogie - Pagina 54
Pedagogie - Pagina 55
Pedagogie - Pagina 56
Pedagogie - Pagina 57
Pedagogie - Pagina 58
Pedagogie - Pagina 59
Pedagogie - Pagina 60
Pedagogie - Pagina 61
Pedagogie - Pagina 62
Pedagogie - Pagina 63
Pedagogie - Pagina 64
Pedagogie - Pagina 65
Pedagogie - Pagina 66
Pedagogie - Pagina 67
Pedagogie - Pagina 68
Pedagogie - Pagina 69
Pedagogie - Pagina 70
Pedagogie - Pagina 71
Pedagogie - Pagina 72
Pedagogie - Pagina 73
Pedagogie - Pagina 74
Pedagogie - Pagina 75
Pedagogie - Pagina 76
Pedagogie - Pagina 77
Pedagogie - Pagina 78
Pedagogie - Pagina 79
Pedagogie - Pagina 80
Pedagogie - Pagina 81
Pedagogie - Pagina 82
Pedagogie - Pagina 83
Pedagogie - Pagina 84
Pedagogie - Pagina 85
Pedagogie - Pagina 86
Pedagogie - Pagina 87
Pedagogie - Pagina 88
Pedagogie - Pagina 89
Pedagogie - Pagina 90
Pedagogie - Pagina 91
Pedagogie - Pagina 92
Pedagogie - Pagina 93
Pedagogie - Pagina 94
Pedagogie - Pagina 95
Pedagogie - Pagina 96
Pedagogie - Pagina 97
Pedagogie - Pagina 98
Pedagogie - Pagina 99
Pedagogie - Pagina 100
Pedagogie - Pagina 101
Pedagogie - Pagina 102
Pedagogie - Pagina 103
Pedagogie - Pagina 104
Pedagogie - Pagina 105
Pedagogie - Pagina 106
Pedagogie - Pagina 107
Pedagogie - Pagina 108
Pedagogie - Pagina 109
Pedagogie - Pagina 110
Pedagogie - Pagina 111
Pedagogie - Pagina 112
Pedagogie - Pagina 113
Pedagogie - Pagina 114
Pedagogie - Pagina 115
Pedagogie - Pagina 116
Pedagogie - Pagina 117
Pedagogie - Pagina 118
Pedagogie - Pagina 119
Pedagogie - Pagina 120
Pedagogie - Pagina 121
Pedagogie - Pagina 122
Pedagogie - Pagina 123
Pedagogie - Pagina 124
Pedagogie - Pagina 125
Pedagogie - Pagina 126
Pedagogie - Pagina 127
Pedagogie - Pagina 128
Pedagogie - Pagina 129
Pedagogie - Pagina 130
Pedagogie - Pagina 131
Pedagogie - Pagina 132
Pedagogie - Pagina 133
Pedagogie - Pagina 134
Pedagogie - Pagina 135
Pedagogie - Pagina 136
Pedagogie - Pagina 137
Pedagogie - Pagina 138
Pedagogie - Pagina 139
Pedagogie - Pagina 140
Pedagogie - Pagina 141
Pedagogie - Pagina 142
Pedagogie - Pagina 143
Pedagogie - Pagina 144
Pedagogie - Pagina 145
Pedagogie - Pagina 146
Pedagogie - Pagina 147
Pedagogie - Pagina 148
Pedagogie - Pagina 149
Pedagogie - Pagina 150
Pedagogie - Pagina 151
Pedagogie - Pagina 152
Pedagogie - Pagina 153
Pedagogie - Pagina 154
Pedagogie - Pagina 155
Pedagogie - Pagina 156
Pedagogie - Pagina 157
Pedagogie - Pagina 158
Pedagogie - Pagina 159
Pedagogie - Pagina 160
Pedagogie - Pagina 161
Pedagogie - Pagina 162
Pedagogie - Pagina 163
Pedagogie - Pagina 164
Pedagogie - Pagina 165
Pedagogie - Pagina 166
Pedagogie - Pagina 167
Pedagogie - Pagina 168
Pedagogie - Pagina 169
Pedagogie - Pagina 170
Pedagogie - Pagina 171
Pedagogie - Pagina 172
Pedagogie - Pagina 173
Pedagogie - Pagina 174
Pedagogie - Pagina 175
Pedagogie - Pagina 176
Pedagogie - Pagina 177
Pedagogie - Pagina 178
Pedagogie - Pagina 179
Pedagogie - Pagina 180
Pedagogie - Pagina 181
Pedagogie - Pagina 182

Conținut arhivă zip

  • Pedag. 1, unitatea 1 forma finala.doc
  • Pedag. 1, unitatea 3 forma finala.doc
  • Pedag. 1, unitatea 4 forma finala.doc
  • Pedag. 1, unitatea 5 forma finala.doc
  • Pedag. 1, unitatea 6 forma finala.doc
  • Pedag.1, unitatea 2 forma finala.doc

Alții au mai descărcat și

Realizarea Obiectivelor Noilor Educații în Învățământul Primar

1.1 Educaţia – delimitări conceptuale Educaţia ca acţiune specific umană este obiectul de studiu pentru diferite ştiinţe sau ramuri ale acestora...

Portofoliu Pedagogie - Fundamentele pedagogiei, teoria și metodologia curriculumului

Capitolul 1. Pedagogie I (Fundamentele pedagogiei+Teoria și metodologia curriculumului) 1.1. Eseu: Stiluri de predare Stiluri de predare...

Conceptul de Finalitate a Educatiei

Finalitatea, in plan teleologic, defineste orientarea asumata pentru proiectarea, realizarea, evolutia unei activitati de educatie sau de...

Importanta Abordarii Noilor Educatii in Curricula din AFT

INTRODUCERE O educaţie de calitate este axată nu numai pe adaptarea la imperativele actuale, ci, ea trebuie să fie orientată spre viitor având un...

Dimensiunile Educației

I. INTRODUCERE Educaţia constituie o componentǎ a existenţei socioumane. Ea este astfel un proces în desfǎşurare, un dat nemijlocit, intrinsec,...

Psihologia Educatiei

Rolul Psihologiei Educatiei in formarea profesorilor in toate ciclurile de invatamanat EDUCAŢIA reprezintă ansamblul activităţilor şi influenţelor...

E-learning-ul în învățare - Avantaje și limite

Argument Vin în fața dumneavoastră cu această lucrare fiindcă prin ea am încercat să studiez mai multe aspecte, printre care pot enumera: -...

Pedagogie - manualul școlar

Manualul scolar reprezinta un document oficial de politica a educatiei, care asigura concretizarea programei scolare intr-o forma care vizeaza...

Te-ar putea interesa și

Rolul Comunicarii Educationale in Formarea Tactului Pedagogic al Cadrului Didactic

ARGUMENT In ultimul timp, pe baza cercetatorilor si a experientei de zi cu zi, se pune tot mai mult accentul pe influienta deosebita pe care o are...

Studiu privind unele posibilități de valorificare ale pedagogiei Montessori în învățământul primar tradițional

ARGUMENT Alternativele educaționale reprezintă variante de organizare școlară, care propun modificări ale anumitor aspecte legate de formele...

Aptitudinea Pedagogică a Profesorului Văzută prin Prisma Stilului de Management

INTRODUCERE Considerate insuşiri fizice sau psihice care asigură reuşita într-o anume activitate, aptitudinile constituie componente ale...

Cercetarea Pedagogică

Cercetarea pedagogică 1. Introducere Dezvoltarea pedagogiei ca ştiinţă a fost condiţionată din totdeauna, dar mai cu seamă în ultimul secol, de...

Pedagogia si Desavarsirea Profesionala

CAP. 1 COMPLEMENTARITATEA DEMERSULUI CAUZAL SI A CELUI FINALIST ÎN EXPLICAREA ACTIUNII EDUCATIONALE Principiul potrivit caruia a cunoaste un...

Rolul de Pedagog al Asistentului Social

INTRODUCERE Specializarea şi utilizarea pe scară tot mai largă a ştiinţei şi tehnologiilor moderne fac tot mai dificilă participarea pe piaţa...

Statutul Epistemologic al Pedagogiei ca Știință

 Scopul educatiei nu este de a forma copilul pentru o functie anumita sau de a-l modela dupa un conformismoarecare, ci de a-l maturiza si de a-l...

Alternativa Pedagogica Montessori - Analiza Swot

1.Sisteme educaţionale Fenomenul educativ presupune relatia dintre doi factori : elevul si profesorul. Educaţia trebuie nu numai să pregatească pe...

Ai nevoie de altceva?