Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii

Curs
8.3/10 (9 voturi)
Domeniu: Pedagogie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 69 în total
Cuvinte : 26992
Mărime: 120.38KB (arhivat)
Cost: Gratis

Cuprins

1. Problemtica teoriei si metodologiei instruirii

1. 1. Conceptul de didactica si evolutia sa

1.2. Abordarea sistemica a procesului de învatamânt

2. Predarea – componenta esentiala a procesului de învatamânt

2. 1. Conceptul de predare si evolutia sa

2. 2. Formele predarii

2. 3. Factori determinanti ai predarii eficiente

3. Stilul didactic si strategia didactica

3. 1. Stilul didactic- definitie, caracterizare,tipologie

3. 2. Factori determinanti ai stilului didactic

3.3. Strategia didctica – caracterizare, tipologie

4. Metodologia si tehnologia instruirii

4. 1. Delimitari conceptuale: tehnologie, metodologie, metoda,procedeu

4. 2. Noi tendinte în metodologia didactica

4. 3. Sistemul metodelor de învatamânt

5. Proiectarea didactica

5.1. Definirea proiectarii didactice

1.2. Tipuri de proiectare didactica

1.3. Etapele proiectarii didactice

1.4. Proiectarea pe unitati de învatare

6. Normativitatea instruirii

Extras din document

PROBLEMTICA TEORIEI SI METODOLOGIEI INSTRUIRII

1. Conceptul de didactica si evolutia sa

2. Abordarea sistemica a procesului de învatamânt

1. Conceptul de didactica si evolutia sa

Una din disciplinele fundamentale, care face parte din „nucleul tare” al stiintelor educatiei, este teoria si metodologia instruirii (T.M.I.), cunoscuta sub denumirea mai veche de didactica.

Didactica se ocupa de studiul procesului de învatamânt, ca principala modalitate de realizare a instruirii si educatiei.

Termenul de didactica deriva din termenii grecesti didaskein = a învata, didactikos = instructie,instruire; didasko= învatare,învatamânt; didactike= arta, tehnica învatarii. Acest termen a fost impus de Jan Amos Comenius, supranumit „parintele didacticii”, care în lucrarea „Didactica Magna” defineste didactica drept „arta fundamentala de a-i învata pe toti totul”.

În viziunea traditionala conceptul de didactica punea accentul mai ales pe predare si, implicit, rolul profesorului în transmiterea cunostintelor. Potrivit conceptiilor vremii, conform carora „nimic nu este în intelect care sa nu fi fost mai întâi în simturi”, sursa principala a cunoasterii este perceptia. Ca atare, conform acestui principiu al filosofiei empiriste, alaturi de psihologia asociationista (care punea la baza cunoasterii senzatiile care prin asocieri de diverse tipuri dadeau nastere ideilor) învatarea era explicata destul de simplist, prin intermediul asociatiilor, având la baza stimulii externi. Elevul era vazut ca un simplu receptor de informatii.

Didactica moderna, aparuta sub impactul dezvoltarii psihologiei si sociologiei, care afirma rolul actiunii în învatare, aduce în prim plan atât profesorul cât si elevul. Accentul se muta pe interactiunea profesor-elev în cadrul actiunii de predare-învatare. Iata o evolutie de la viziunea simplista a predarii-învatarii ca transmitere-asimilare de cunostinte la actiunea de dirijare a învatarii

Didactica postmoderna, dezvoltata sub influenta constructivismului, impune o alta paradigma asupra predarii, învatarii si evaluarii. Este vorba despre paradigma existential-umanista asupra educatiei.

Unele dintre consecintele acestei paradigme sunt descrise pe larg de catre E.Paun într-un capitol intitulat sugestiv "O lectura a educatiei prin grila postmodernitatii" (4,pp.l9-20) Acestea sunt:

" - revalorizarea dimensiunii subiective a actului educational

- educatia centrata pe elev în calitate de persoana cu caracteristicile sale specific- diferentiatoare

- relatia educationala este vazuta ca o interactiune cu o dimensiune simbolica si

interpretativa dominanta, o relatie în care profesorul si elevul sunt " constructori"

de sensuri si semnificatii si care genereaza si se bazeaza pe o puternica investitie

cognitiva ar si afectiva. (...) Profesorul nu lucreaza asupra elevilor, ci cu elevii si

pentru acestia, pare a fi mesajul esential al orientarilor postmoderniste în educatie

- o noua modalitate de abordare a curriculumului, abordarea în termeni de cultura,

care pleaca de la analiza contextelor culturale în care se structureaza si se

institutionalizeazacurriculum-ul.

- contributii interesante în ceea ce priveste traspozitia didactica ( avem de-a face

cu un curriculum "construit" si reinventat de profesor si elevi într-un proces de

negociere cotidiana)"

Asadar, postmodernizarea scolii pare a fi una dintre solutiile posibile de a face scoala mai atractiva pentru elevi, propuse de specialistii români, C.Cucos, E.Paun.

Postmodernizarea scolii este o solutie daca luam în considerare faptul ca acest curent pune în centrul tuturor preocuparilor individul, însa nu un individ abstract, ideal, rupt de realitatea în care traieste , ci un individ concret cu dificultatile si realizarile sale. In acord cu acestea si scoala trebuie sa raspunda cerintelor individului.

Ideea este surprinsa foarte bine de E. Paun:"putem vorbi de o reîntoarcere a individului ca actor în spatiul social si o resurectie a elevului în calitate de persoana cu caracteristicile sale specific-diferentiatoare ce trebuie valorizate maximal, constituie dimensiunea dominanta a pedagogiei postmoderne". (6, p.20)

Trebuie sa remarcam si faptul ca, în didactica postmoderna cele trei procese fundamentale:predarea, învatarea si evaluarea sunt vazute ca parti ale unui continuum. Evaluarea nu mai apare ca un proces distinct, „rupt ” de învatare sau predare, ci este o însotitoare permanenta a celor doua procese.

Aceasta trecere în revista de la didactica traditionala la cea postmoderna evidentiaza evolutia conceptului de didactica, evolutie care surpinde deschiderile si semnificatiile ample pe care le-au capatat de-a lungul timpului procesele fundamentale (predarea, învatarea, evaluarea) ale învatamântului, actorii principali (elevul si profesorul) si însusi conceptul de proces de învatamânt.

2. Abordarea sistemica a procesului de învatamânt

Conform dictionarului de pedagogie procesul de învatamânt este definit ca fiind „principalul subsistem al sistemului de învatamânt specializat în proiectarea si realizarea obiectivelor pedagogice generale, specifice si concrete, operationalizabile la nivelul activitatilor didactice/educative desfasurate de regula,în mediul scolar”(p.302)

Caracteristicile generale ale procesului de învatamânt se evidentiaza prin analiza actiunii educationale :

a. interactiunea subiect-obiect

b. unitatea informativ-formativ

c. autoreglarea

a. Prima caracteristica (interactiunea subiect-obiect), proiectata si realizata la nivelul relatiei de comunicare dintre emitator-cadrul didactic si receptor – elev, presupune construirea unui repertoriu comun, operational în interiorul actiunii educationale, care asigura: întelegerea cognitiva a mesajului, acceptarea sa afectiv-motivationala, provocarea reactiei comportamentale a elevului la nivel actional si atitudinal.

b. Unitatea informativ-formativ vizeaza legatura functionala existenta între continutul actiunii didactice si efectele psihologice ale continutului actiunii didactice (implica valorificarea pedagogica a cunostintelor stiintifice)

Saltul de la cunoasterea stiintifica (predominant informativa) la cunoasterea pedagogica (predominant formativa) se face respectând urmatroarele conditii:

- asigurarea autoritatii epistemice a continutului care urmeaza sa fie predat-învatat-evaluat

- asigurarea legaturilor functionale între cunostinte, în termenii limbajului natural, propriu fiecarei vârste scolare

- asigurarea calitatilor tipice „explicatiei educationale” (un tip de comunicare pentru altul), care nu poate face abstractie de receptor în vederea transformarii calitative a personalitatii acestuia.

c. autoreglarea actiunii didactice angajeaza realizarea permanenta a circuitelor de conexiune inversa necesare între calitatea rasounsului elevului si calitatea activitatii cadrului didactic.

Preview document

Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 1
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 2
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 3
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 4
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 5
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 6
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 7
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 8
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 9
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 10
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 11
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 12
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 13
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 14
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 15
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 16
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 17
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 18
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 19
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 20
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 21
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 22
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 23
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 24
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 25
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 26
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 27
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 28
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 29
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 30
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 31
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 32
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 33
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 34
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 35
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 36
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 37
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 38
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 39
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 40
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 41
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 42
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 43
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 44
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 45
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 46
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 47
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 48
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 49
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 50
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 51
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 52
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 53
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 54
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 55
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 56
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 57
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 58
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 59
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 60
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 61
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 62
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 63
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 64
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 65
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 66
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 67
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 68
Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii - Pagina 69

Conținut arhivă zip

  • Problematica Teoriei si Metodologiei Instruirii.doc

Alții au mai descărcat și

Modalitati de Activizare, Diferentiere si Individualizare a Elevilor la Lectiile de Matematica

INTRODUCERE IMPORTANŢA MATEMATICII CA ŞTIINŢĂ ” Între ştiinţă şi viaţă există o legătură indestructibilă… cu cât ştiinţa slujeşte viaţa, cu atât...

Metodele Instructiv-Educative

Introducere În această lucrare mi-am propus să sintetizez principalele metode folosite în procesul instructiv-educativ, atât din perspectiva...

Evaluarea Initiala, Evaluarea Formativa, Evaluarea Sumativa – Strategii Complementare

INTRODUCERE Oricare ar fi gradul de dezvoltare economică şi socială a unei ţări, învăţământul angajează direct sau mijlocit o parte însemnată a...

Relatia Joc–Invatare la Varsta Prescolara

I. INTRODUCERE Cereintele mereu crescande ale societatii contemporane impun invatamantului actual sarcini importante care sa determine cresterea...

Predarea Notiunilor de Teorie Literara la Clasele I-IV

INTRODUCERE Lucrarea de fata are in vedere conceptele fundamentale cu care ne confruntam mai des in analiza si interpretarea operei literare:...

Invatamantul Centrat pe Elev. Concepte, Caracteristici, Forme si Metode de Instruire Specifice

Intoducere Adaptarea educaţiei intelectuale şi morale la posibilităţile mintale ale fiecărui copil este o revendicare imperioasă a psihologiei...

Proiect de Lectie - Evaluarea Metodelor Predare-Invatare

Data:16 noiembrie 2011 Propunatori:stundenti: Disciplina: Pedagogie Clasa: a-X-a Tema: “Evaluarea metodelor de predare-invatare “ Scopul...

Strategii de Instruire

STRATEGII DE INSTRUIRE Profesorul loan Cerghit, "parintele didacticii in scoala romaneasca" , prezinta metodele de predare utilizate in...

Ai nevoie de altceva?