Proiectare didactică

PROIECTAREA DIDACTICA  O ACTIUNE CONTINUA

SI UNITARA

Motto: Socrate spunea ca acei care stiu ce este fiecare lucru sunt în stare sa explice si celorlalti pe când cei care nu stiu este firesc sa se însele si pe ei si sa însele si pe altii.

( Xenofon)

Motivatia alegerii temei

Se stie ca un lucru bine facut are la baza o etapa premergatoare. Proiectarea didactica este etapa premergatoare a actului didactic. În învatamânt exista cadre didactice care considera proiectarea o etapa necesara, dar si altele, care apreciaza ca aceasta ar putea lipsi. Cea de-a doua pozitie este determinata de numarul mare de documente care se elaboreaza obligatoriu de cadrele didactice, uneori nejustificat.

Proiectarea didactica nu poate sa lipseasca din preocuparile învatatorilor si profesorilor, pentru ca o lectie buna este întotdeauna rezultatul unei proiectari corespunzatoare. Documentul de proiectare trebuie sa fie un instrument necesar de lucru pentru cadrul didactic.

Demers teoretic; explicarea notiunilor

În mod traditional, prin proiectare pedagogica se întelege programarea materiei de studiu pe unitati de timp si de activitate, a planului calendaristic, a sistemului de lectii, elaborarea planului de lectii etc.

Astazi, conceptul de proiectare este mai amplu, fiind exprimat si caracterizat de alte concepte corelate, ca de pilda: design instructional ( R. Gagne,1976) sau taxonomia cunostintelor (Romiszowski,1981).

În efortul actual de modernizare si optimizare a scolii românesti, menit sa asigure cresterea calitativa a activitatii didactice, proiectarea, organizarea, pregatirea si desfasurarea lectiei, ca microsistem ce produce la scara redusa sistemul instructional, ocupa un loc central.

Proiectarea este actiunea de anticipare si pregatire a activitatilor didactice si educative pe baza unui sistem de operatii, concretizat în programe de instruire diferentiate prin cresterea performantelor.

Proiectarea pedagogica a procesului de învatamânt reprezinta ansamblul actiunilor si operatiilor angajate în cadrul activitatilor de educatie/instructie conform finalitatilor asumate la nivel de sistem si de proces în vederea asigurarii functionalitatii sociale a acestuia în sens managerial/global, optim, strategic.

Activitatea de proiectare pedagogica valorifica actiunile si operatiile de definire anticipativa a obiectivelor, continuturilor, strategiilor învatarii, probelor de evaluare si mai ales ale relatiilor dintre acestea în conditiile unui mod de organizare al procesului de învatamânt.(Vlasceanu, Lazar în Curs de pedagogie, coordonatori: Cerghit, Ioan, Vlasceanu, Lazar, 1988, pag. 249 )

Specificul activitatii de proiectare pedagogica evidentiaza importanta actiunilor de planificare  programare - concretizare a instruirii/educatiei care vizeaza valorificarea optima a unei resurse materiale esentiale: timpul real destinat învatarii, în mediul scolar si extrascolar. Din aceasta perspectiva proiectarea pedagogica intervine în calitate de :

a) proiectare globala, care acopera perioada unui nivel, treapta, ciclu de învatamânt, urmarind, în mod special, elaborarea planului de învatamânt si a criteriilor generale de elaborare a programelor de instruire;

b) proiectare esalonata, care acopera perioada unui an de învatamânt, semestru sau a unei activitati didactice/educative concrete, urmarind, în mod special, elaborarea programelor de instruire/educatie si a criteriilor de operationalizare a obiectivelor generale si specifice ale programelor de instruire/educatie

Eficienta lectiei trebuie orientata nu numai de modul de interactiune complexa a componentelor ei, ci si de felul cum ea este integrata în procesul de învatamânt, ca sistem si functionalitate , pentru ca în lectie se obiectiveaza elementele acestuia (obiective, resurse, continut, strategii si evaluarea rezultatelor).

Activitatea de proiectare pedagogica implica doua operatii care intervin în mod global si în mod esalonat:

A. Operatia de definire a criteriului de optimalitate a planului sau a programelor de instruire/educatie, realizata:

a) în termeni absoluti prin raportare la standardele de competenta si de performanta institutionalizate ca obiective informativ  formative, de nivel maxim, mediu, minim;

b) în termeni relativi, prin raportare la standardele definitivate, ca obiective concrete, la nivelul scolii li al clasei de elevi, în diferite momente ale evolutiei acestora .

B. Operatia de analiza a componentelor planului sau a programelor de instruire/educatie, realizabila prin stabilirea unor corespondente între:

a) obiectivele pedagogice asumate;

b) continuturile pedagogice adecvate la nivel de plan  programe  activitate didactica;

c) strategiile de predare  învatare  evaluare, adaptabile la diferite

conditii de învatare interne si externe.