Tipuri de evaluare

a. După momentul evaluării

• Evaluarea iniţială: se face la începutul unei etape de instruire (an şcolar, ciclu de învăţământ) sau la clase nou formate şi care au ca obiectiv diagnosticarea calităţii şi cantităţii cunoştinţelor elevilor, identificarea lacunelor cu scopul organizării adecvate a predării sau grupelor elevilor ;

• Evaluarea continuă (curentă): se face în timpul demersului de învăţare şi are ca obiectiv cunoaşterea sistematică şi continuă a rezultatelor zilnice şi a progresului elevilor. Ea oferă posibilitatea intervenţiei imediate a învăţătorului;

• Evaluarea periodică: se face la sfârşitul unui capitol şi are ca obiectiv verificarea gradului de structurare a unui sistem mare de informaţii

• Evaluarea finală: se face la sfârşitul unei perioade de formare (an şcolar, ciclu de învăţământ) şi are ca obiectiv verificarea cantitativă şi calitativă a însuşirii întregii materii studiate

b. După provenienţa evaluatorului

• Evaluarea internă este efectuată de către cei care au organizat învăţarea; autoevaluarea este efectuată de către cel care s-a angajat în învăţare şi vizează rezultatul propriei învăţări;

• Evaluarea externă este efectuată de către persoane din afara clasei sau şcolii.

c. După ritmul evaluării

• Evaluarea punctuală se efectuează într-un anumit moment, înainte sau după situaţia de învăţare - exemplu:

a) înainte de predarea-învăţarea lecţiei “Revoluţia română de la 1848-1849” elevii au fost puşi în situaţia să-şi reamintească date despre personalităţi ca: Avram Iancu, Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri, Alex.Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, aflate din lecţiile de Citire-lectură. Le-am cerut să-şi reamintească termeni istorici, cum ar fi: revoluţie, proclamaţie, naţiune, independenţă, iobag, ş.a.;

b) după ce s-a predat lecţia, elevii clasei au fost grupaţi în patru echipe, fiecăreia revenindu-i spre rezolvare altă sarcină:

- echipa I – precizaţi cauzele economico-sociale ale “Revoluţiei de la 1848-1849”, notând datele care se referă la apariţia tot mai accentuată a relaţiilor capitaliste şi la acele transformări care au impus reforme sociale şi schimbări pe plan naţional(Unirea şi Independenţa);

- echipa II – precizaţi evenimentele premergătoare “Revoluţiei de la 1848-1849” – mişcările ţărăneşti ale lucrătorilor din oraşe, mişcările şi acţiunile conspirative, societăţi secrete şi în mod deosebit să noteze titlurile lucrărilor publicate, în acest sens, înainte de 1848;

- echipa a III-a – descrieţi desfăşurarea “Revoluţiei de la 1848-1849”, consemnând principalele documente programatice ale revoluţiei cu evidenţierea asemănărilor şi particularităţilor din cele trei Ţări Române;

- echipa a IV-a – prezentaţi dezvoltarea Ţărilor Române după “Revoluţia de la 1848-1849”, amintind şi documentele care prezintă principalele transformări economico-sociale şi politice).

NOTĂ: Elevii pot folosi manualul, materiale auxiliare, fişele de lucru etc.

• Evaluarea continuă se efectuează pe tot parcursul demersului de învăţare.