Internetul obiectelor - câteva aspecte etice

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Pictură
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 8 în total
Cuvinte : 3831
Mărime: 411.78KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: dr. Daniela Popescul

Extras din document

REZUMAT

Scopul acestei lucrări este tratarea unor aspecte legate de etica datelor, informațiilor și cunoștințelor colectate, prelucrate și transmise în Internetul obiectelor. În acest mediu simbiotic de comunicare, care a ieșit din copilăria timpurie și se îndreaptă vertiginos spre maturizare, apar întrebări etice noi, ca urmare a avansurilor tehnologice rapide și a lipsei de conștientizare a pericolelor de către utilizatori. Semnalul de alarmă prezentat în lucrarea de față este necesar în principal ca urmare a migrării transferului de date în cantități uriașe din lumea virtuală înspre lumea fizică, formată din seturi de obiecte de uz curent, dotate cu putere de calcul și interconectate în rețele wireless de dimensiuni și importanțe diferite. Problemele menționate sunt augmentate de folosirea pe scară largă a unor tehnologii noi ca RFID, NFC, senzori diverși și 4G. În acest context, ele devin foarte interesante atât pentru fiecare dintre noi, ca și utilizatori ai căror viață privată va fi afectată de intruziunile Internetului obiectelor, dar mai ales pentru managerii organizațiilor viitorului, care vor întâmpina provocări noi într-o lume în care frontiera dintre lumea fizică și cea virtuală va fi din ce în ce mai greu de trasat.

INTRODUCERE

Aspectele legate de etica în domeniul tehnologiilor informaționale și de comunicații (TIC) au preocupat lumea academică și publicul larg încă de la apariția calculatoarelor și prefigurarea inteligenței artificiale încoace. S-a afirmat, astfel, că tehnologiile au o natură emergentă și creatoare (Berthon, Leyland și Watson, 2008), și că, explicit sau implicit, ele ne preiau din sarcini, ne induc delicat predispoziții sau chiar ne forțează la anumite comportamente. Ele își urmează logica proprie de dezvoltare și funcționare, cu un curs îndreptat imperativ către eficiența maximă, față de care societatea nu poate oferi ca răspuns decât adaptare și resemnare (Niculescu-Dincă, 2010). În prezent, cercetările gravitează în jurul așa-numitelor tehnologii verzi (Radu, 2012-1, 2012-2, 2013-1), tehnologiilor de calcul, al fenomenelor Big Data (Davis, 2012, Danubianu și Bărîlă, 2013) și Cloud Computing (Țugui și Șiclovan, 2013), al impactului rețelelor de socializare și al altor social media asupra indivizilor și comunităților (Fukuyama, 2002, Bard și Söderqvist, 2010, Man, 2013, Stoica, 2013, Radu, 2013-2, Vătuiu și Udrică, 2013, Jeder, 2013, Maxim și Socaciu, 2013).

Pe acest fundal al interesului crescut în privința impactului tehnologiilor informaționale și de comunicații asupra indivizilor și organizațiilor, una dintre realizările tehnologice contemporane care ridică numeroase întrebări etice este Internetul obiectelor (IO). În IO, lucrurile fizice se conectează la alte lucruri fizice, folosind comunicațiile fără fir și oferind servicii contextuale utilizatorilor lor. Potrivit Business Insider, care citează o previziune făcută de Morgan Stanley (Danova, 2013), peste 75 de miliarde de obiecte vor fi conectate la Internet-ul obiectelor până în anul 2020. Comisarul european Gerald Santucci, șeful grupului Internet of Things and Future Internet Enterprise Systems din cadrul Comisiei Europene, atrăgea în 2011 atenția asupra faptului că „Internetul obiectelor nu e doar despre lucruri, ci despre relația dintre obiectele care înconjoară oamenii zi de zi și oamenii înșiși” și se întreba: „Care va fi locul ființelor umane într-o lume în care 7 miliarde de indivizi vor coabita cu 70 de miliarde de mașini și câteva mii de miliarde de obiecte conectate la o infrastructură de rețea globală, cu capacități de auto-coordonare, auto-configurare și auto-diagnoză?” (Santucci, 2011). Întrebări similare sunt adresate și de Sarma, Brock și Ashton (2000), Karimi (2013), Van den Hoven (2013) și fac și obiectul lucrării de față.

TEHNOLOGII ȘI CARACTERISTICI ALE INTERNETULUI OBIECTELOR - FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU PROBLEMELE ETICE

Preocupările etice curente sunt cauzate de extinderea pe scară foarte largă a tehnologiilor specifice Internetului obiectelor și de un set de caracteristici specifice acestor tehnologii. Internetul obiectelor se bazează pe o infrastructură de rețea globală, care leagă obiecte fizice și virtuale identificate în mod unic, prin exploatarea datelor capturate prin senzori, a facilităților de comunicație și localizare. Tehnologia RFID stă la baza acestor dezvoltări, dar conceptul de Internet al obiectelor s-a extins și prin încorporarea unor inovații ca Near Field Communication, codurile de bare 2D, senzorii wireless, tehnologiile de localizare, comunicațiile 3 sau 4G.

RFID (Radio Frequency Identification) este o tehnologie care folosește unde electromagnetice pentru identificarea automată a unor obiecte, prin etichetarea lor cu un microcip cu una sau două antene, numit „tag” (etichetă). Eticheta emite un cod electronic unic, care este citit de un cititor care poate fi plasat în orice zonă. Nici o etichetă nu este identică cu alta, așa cum se întâmplă în acest moment cu codurile bară atașate articolelor. Posibile utilizări ale RFID sunt urmărirea automată a obiectelor, inclusiv a celor atașate persoanelor (skipass-uri, permise de conducere, ecusoane pentru pontaj, brățări pentru copiii de vârstă școlară etc.) și a celor implantate sub pielea oamenilor sau animalelor (atât în scopuri medicale, dar și pentru accesul VIP în anumite zone - de exemplu, Baja Beach Club din Barcelona), inventarierea „instantanee” a produselor dintr-un depozit sau din coșul de cumpărături de la supermarket, încorporarea etichetelor în telefoanele mobile, cu scopuri variate etc.

Bibliografie

1. Bard, A., Söderqvist, J. (2010), Netocrația - Noua elită a puterii și viața după capitalism, Editura Publica.

2. Berthon, P., Leyland, P., Watson, R. (2008), From Genesis to Revelation: The Technology Diaspora, Communications of the ACM, December 2008, Vol. 51, No. 12, pp. 151-154.

3. Danova, T., (2013) Morgan Stanley: 75 Billion Devices Will Be Connected To The Internet Of Things By 2020, la http://www.businessinsider.com/75-billion-devices-will-be-connected-to-the-internet-by-2020-2013-10#ixzz2jIo3UCkd, 2.10.2013, accesat la 13.10.2013.

4. Danubianu, M., Bărîlă, A. (2013), Big Data - a chance to change the academic scene?, Proceedings of the International Conference SMART 2013 - Social Media in Academia: Research and Teaching, June 6-9, Bacau, Romania (edited by Bogdan Patrut), Medimond - Monduzzi Editore International Proceedings Division, Bologna, Italy, pp. 175-181.

5. Davis, K. (2012), Ethics of Big Data: Balancing Risk and Innovation, O`Reilly Media Press, Sebastopol.

6. Fukuyama, F. (2002), Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București.

7. Jeder, D. (2013), M-learning and social media in the professional development of teachers, Proceedings of the International Conference SMART 2013 - Social Media in Academia: Research and Teaching, June 6-9, Bacau, Romania (edited by Bogdan Patrut), Medimond - Monduzzi Editore International Proceedings Division, Bologna, Italy, pp. 199 -201.

8. Karimi, K. (2013), Why harp on Internet of Things security and privacy issues?, The Embedded Beat, la https://community.freescale.com/community/the-embedded-beat/blog/2013/09/13/why-harp-on-internet-of-things-security-and-privacy-issues, 13.09.2013, accesat la 14.09.2013.

9. Man, Y. (2013) The correct use of communities formed on the basic of social media, Proceedings of the International Conference SMART 2013 - Social Media in Academia: Research and Teaching, June 6-9, Bacau, Romania (edited by Bogdan Patrut), Medimond - Monduzzi Editore International Proceedings Division, Bologna, Italy, pp. 116-122.

10. Maxim, I., Socaciu, I. T. (2013), Social media facilities in collaborative learning, Proceedings of the International Conference SMART 2013 - Social Media in Academia: Research and Teaching, June 6-9, Bacau, Romania (edited by Bogdan Patrut), Medimond - Monduzzi Editore International Proceedings Division, Bologna, Italy, pp. 220-223.

11. Niculescu-Dincă, V. (2010), Integritate prin design - despre tehnologie și etică, dosar Dilema Veche, anul VII, nr. 331, 17-23 iunie 2010, p. VII.

12. Radu, D. L. (2012), Company Characteristics and Consumer Preferences - Prerequisites for Adopting Decisions Involving Organizations in Green ICT Innovation, 19th IBIMA conference on Innovation Vision 2020: Sustainable growth, Entrepreneurship, Real Estate and Economic Development, 2012, pp. 1488-1493.

13. Radu, D. L. (2012), Innovation, ICTS and Environment- A Complex and Controversial Relationship, 6th International Conference on Globalization and Higher Education in Economics and Business Administration, Iasi, pp. 1256-1261.

14. Radu, D. L. (2013) - 1, The Role of Consumers, Producers, and Regulatory Authorities in the Evolution of Green ICTs, 21th IBIMA conference on Vision 2020: Innovation, Development Sustainability, and Economic Growth, 27-28 June, pp. 963-970.

15. Radu, D. L. (2013) - 2, The Influence of Social Media on Green IT, Proceedings of the International Conference SMART 2013 - Social Media in Academia: Research and Teaching, June 6-9, Bacau, Romania (edited by Bogdan Patrut), Medimond - Monduzzi Editore International Proceedings Division, Bologna, Italy, pp. 213-219.

...

Preview document

Internetul obiectelor - câteva aspecte etice - Pagina 1
Internetul obiectelor - câteva aspecte etice - Pagina 2
Internetul obiectelor - câteva aspecte etice - Pagina 3
Internetul obiectelor - câteva aspecte etice - Pagina 4
Internetul obiectelor - câteva aspecte etice - Pagina 5
Internetul obiectelor - câteva aspecte etice - Pagina 6
Internetul obiectelor - câteva aspecte etice - Pagina 7
Internetul obiectelor - câteva aspecte etice - Pagina 8

Conținut arhivă zip

  • Internetul obiectelor - cateva aspecte etice.docx

Alții au mai descărcat și

Proiect didactic AVAP clasa pregatitoare - 1 Decembrie - Ziua Nationala a Romaniei

PROPUNĂTOR: PROFESOR ÎNDRUMĂTOR: DATA: 29.11. 2017 UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Școala Gimnazială Nr. 8, Suceava CLASA: Pregătitoare "Ștrunfii...

John Constable

I. General Facts John Constable was an English Romantic painter. Born in Suffolk, he is known principally for his landscape paintings of Dedham...

Tehnicile Picturii - Presarea

DATA: 28.03.2014 CLASA: a II – a E ÎNVĂŢĂTOR: Zaharov Daniela ARIA CURRICULARĂ: Arte DISCIPLINA: Educaţie plastică UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:...

Pictura Spaniola

De-a lungul istoriei atât de frământate a Peninsulei lberice, o mulţime de şcoli de pictură, au apărut, au înflorit şi s-au stins la sud de...

Ai nevoie de altceva?