Toate cursurile din domeniul Probabilitati

  • Elemente ale Teoriei Proceselor Stocastice

    Tema 1. Elemente ale teoriei proceselor stocastice 1. Generalităţi. 2. Definiţia unui proces stocastic. 3. Proprietăţi de comportament al unui PS. Clasificarea. 1. Un prosec stocastic est un proces matematic care explică diferite sisteme care au loc datorită întâmplător. Sistemul est structurat, între elementele sale există permanent o interacţiune care este efectuatăde schimbarea calamităţilor et informaţiei. Când este vorba despre furnizarea serviciilor necesare oamenilor, nu are...

  • Analiza Politica

    Politica – temă perenă a gândirii Temă filosofică în antichitate – perspectivă normativă Domeniu al științei în epoca modernă – perspectivă pozitivă Analiza politica a reprezentat modul de adaptare a reflecției asupra politicului si politicii la exigentele științifice. Analiza politică este un demers de investigare teoretică şi/sau aplicativă ce are ca scop definirea, clasificarea şi explicarea fenomenelor politice, în vederea înţelegerii dinamicii acestora şi a proiectării unor...

  • Probabilitati si Statistica in Inginerie

    În cursul activităţii sale practice omul se loveşte la fiecare pas de fenomene aleatoare. Exemplul cel mai simplu de fenomene aleatoare este dat de erorile de măsură. Noi ştim că nu există măsurări absolut precise şi cu cât instrumentul de măsură este mai precis cu atât acesta este mai sensibil. Măsurând acelaşi obiect de mai multe ori obţinem mereu rezultate apropiate, dar diferite. Aşa se explică faptul că rezultatul fiecărei măsurări conţine o eroare aleatoare şi că rezultatele diferitelor...

  • PCLP

    1 Metode directe pentru sisteme de ecua.iil liniare In aceast. sec.iune sunt descrise metode pentru rezolvarea unui sistem de ecua.ii liniare de forma Ax = b , unde An~n = (aij ) , bn~1 = (b j ) , cu aij ,b j ¸ R , i, j =1,..., n , iar xn~1 = (x j ) este matricea coloan. a necunoscutelor. Se va lucra in ipoteza c. determinantul lui A este nenul, adic. sistemul are solu.ie unic.. O metod. direct. pentru rezolvarea unui sistem de ecua.ii liniare este metoda care dup. un num.r finit de...

  • Legi de Probabilitate

    Capitolul II. LEGI DE PROBABILITATE II.1. Variabile aleatoare discrete Fie [I, (I),Pr] un câmp de probabilitate, unde I={x , x ,…, x ,…,x } este mulţimea rezultatelor posibile (finită sau infinit numărabilă), desemnând în acest caz numere şi p probabilitatea fiecărui eveniment elementar { x }. Definiţia 1. Numim variabilă aleatoare, o aplicaţie f care asociază fiecărui element al spaţiului de selecţie (eveniment elementar), un număr x . Definiţia 2. Legea de probabilitate a variabilei...

  • Probabilitati

    Obiectivele capitolului După parcurgerea acestui capitol, studentul va fi capabil să definească probabilitatea, variabila aleatoare discretă şi continuă, să explice de ce este nevoie de teoria probabilităţilor în studiul riscului, să definească şi să calculeze principalele mărimi numerice ale unei variabile aleatoare. 3.1. Probabilitatea şi riscul. Câteva elemente de ordin general Atunci când ne-am referit, în Capitolul 1, la exemplul fabricantului de automobile, am discutat despre faptul...

  • Elemente de Teoria Probabilitatilor

    1. Conceptele: experiment şi eveniment În teoria probabilităţilor un loc central îl ocupă conceptul de eveniment; în acest context prin eveniment înţelegem orice rezultat al unui experiment. Efectuarea unui experiment presupune realizarea unui complex de condiţii şi tocmai această realizare o vom înţelege atunci când ne vom exprima pe scurt spunând “se face un experiment”. Distingem: - evenimentul sigur (cert) care este evenimentul ce se produce în mod obligatoriu, la efectuarea unui anumit...

  • Probabilitati

    Elemente de Teoria Probabilitatilor 1.1 Spatiu de probabilitate Pentru a defini conceptul de spatiu de probabilitate, vom considera un experiment, al carui rezultat nu se poate preciza cu siguranta inaintea efectuarii lui, dar pentru care multtimea tuturor rezultatelor posibile este cunoscuta. Numim eveniment elementar oricare din rezultatele efectuarii experimentului considerat. Spre exemplu, in cazul aruncarii unui zar, aparitia fetei cu numarul 5 este un eveniment elementar. Vom...

  • Probabilitati

    CAPITOLUL 1 NOTIUNI FUNDAMENTALE ÎN TEORIA PROBABILITATILOR 1. Experiment aleator. Spatiu de selectie Definitie: Prin experiment aleator vom întelege orice actiune care poate fi repetata în conditii similare si în care nu se cunoaste dinainte rezultatul ce va fi obtinut, dar se cunosc toate rezultatele posibile. Exemple : Observarea pe un interval T de timp a functionarii unui agregat Înregistrarea consumului de energie electrica de catre un mare combinat. Definitie : Spatiul de...

  • Teoria Probabilitatilor

    1.1. Evenimente Definitie 1.1.1. Realizarea practica a unui ansamblu de conditii bine precizat poarta numele de experienta sau proba. Definitie 1.1.2. Prin eveniment vom întelege orice rezultat al unei experiente despre care putem spune ca s-a realizat sau ca nu s-a realizat, dupa efectuarea experimentului considerat. Evenimentele se pot clasifica în: evenimente sigure; evenimente imposibile, evenimente aleatoare. Definitie 1.1.3. Evenimentul sigur este evenimentul care se produce în mod...

  • Controlul Statistic si Fiabilitate

    NOTIUNI DE TEORIA PROBABILITATILOR 1.1. Definitii - Evenimentul în teoria probabilitatilor se defineste ca rezultatul unui experiment. - Evenimentul sigur (notat ) este evenimentul care se produce în mod sigur la efectuarea unui experiment. - Evenimentul imposibil (notat ¦) este evenimentul care nu se produce, în mod obligatoriu la efectuarea unui experiment. - Evenimentul aleator (întâmplator, notat E) este evenimentul care poate sa se produca sau sa nu se produca la efectuarea unui...

  • Matematica pentru economisti. Probabilitate

    Câmp de evenimente. Probabilitate 1. Câmp de evenimente Teoria probabilitatilor studiaza legile dupa care evolueaza fenomenele aleatoare. Vom da exemple de fenomene aleatoare: Ex. Cel mai simplu exemplu este dat experimentul care consta în aruncarea cu zarul, rezultatul fiind dat de cifra aratata de zar la oprire. Repetând experimentul de un numar de ori, nu putem prevedea care va fi cifra aratata de zar în fiecare aruncare pentru ca aceasta depinde de multi factori întâmplatori. Ex....